LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Despre „comisionul” bancar perceput la încasarea plăţilor pentru serviciile comunale


Cu siguranţă fiecare din noi ne-am ciocnit cu problema „comisioanelor” achitate băncilor comerciale la procesarea facturilor de plată pentru serviciile comunale.

Oarecum indignaţi şi chiar revoltaţi de situaţia în care „trebuie să plătim pentru a avea dreptul de a achita comodităţile locative”, noi, în calitate de consumatori, împreună cu autorităţile, cărora le-am delegat mandatul de a ne proteja şi respecta drepturile, în unison ridicam din umeri spunând: „Sânt mic şi nu ştiu nimic!”.

Bunăoară, solicitată de binecunoscutul ziar TIMPUL, viceguvernatorul Băncii Naţionale, Ema Tăbârţă, a spus că băncile argumentează că plata pe care lor le-o plătesc furnizorii (de servicii comunale – n.a.) este prea mică, de aceea recurg la perceperea comisionului de la consumatori. Totodată, aceştia nu vor să renegocieze acum contractele şi să stabilească un comision mai mare, motivând că Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE) nu le permite. Astfel, se ajunge într-un cerc vicios, cea mai mare problemă fiind faptul că persoana fizică plăteşte dublu pentru serviciul bancar, deoarece taxa pe care o plăteşte furnizorul băncii este deja inclusă în suma indicată în factura comunală.[1]

Aceeaşi doză de compasiune lacrimogenă pentru drepturile consumatorilor e consemnată şi în Hotărârea nr. 61 din 15.10.2009 a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), care redă următorul conţinut: „La moment o serie de bănci şi ÎS „Poşta Moldovei” percep de la populaţie un tarif (1-2 lei/factura) pentru serviciile de încasare a plăţilor comunale, telefonice etc. În paralel băncile şi ÎS „Poşta Moldovei” percep un anumit comision pentru aceste servicii nemijlocit şi de la furnizorul de servicii comunale, telefonice etc. în baza contractelor încheiate în acest sens. Astfel, deşi costul serviciilor privind încasarea plăţilor sunt deja incluse în tariful achitat de către consumator (pentru servicii comunale, telefonice etc.), acesta urmează, în fine, în cazul achitării facturilor să plătească o taxă suplimentară percepută de unele instituţii bancare şi  ÎS „Poşta Moldovei”. Acţiunile băncilor şi ÎS „Poşta Moldovei”, ce vizează perceperea unor taxe suplimentare în cazul achitării serviciilor comunale, telefonice etc. de către consumatori, nu cad sub incidenţa Legii nr. 1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protecţia concurenţei. Însă subiectul dat este de  o importanţă socială deoarece în urma perceperii duble a sumelor băneşti pentru acelaşi serviciu sunt lezate interesele cetăţenilor. Din această cauză este importantă examinarea acestui subiect de către organele Procuraturii sub aspectul protecţiei interesului social şi al statului.” [2]

Sinteza celor expuse ne poate crea impresia că în mod incontestabil drepturile fiecăruia din noi sunt flagrant încălcate atunci când suntem impuşi de către bănci să plătim comisioane la achitarea serviciilor comunale. Totuşi, aceiaşi funcţionari ce deplâng starea de echitate socială în hotărâri oficiale şi articole jurnalistice, afirmă, în mod incredibil, că băncile nu pot fi penalizate, deoarece, de fapt, nu se încalcă nici o lege.

Eu nu numesc o asemenea expunere cel puţin aberantă, deoarece nu înţeleg cum o constatare a unui prejudiciu adus consumatorului poate fi considerată ca fiind absolut legală?! Fie nu există o încălcare a legii, fie cei ce afirmă asemenea lucruri sunt lipsiţi de vlagă intelectuală…

Din practica personală pot să menţionez că ceva timp în urmă am avut de redactat câteva pretenţii ce ţin de indignarea unor cetăţeni privind comisionul perceput de la aceştia de către anumite bănci comerciale la achitarea facturilor pentru serviciile de telefonie fixă, prestate de SA „Moldtelecom”. Obiecţia principală pe care am invocat-o consta în faptul că art. 1228 Cod  Civil prevede că prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar […], iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate. În efect legea prescrie că anume SA „Moldtelecom” se îndatorează la plata de comisioane pentru plata efectuată de terţi.

Unul din răspunsurile primite la aceste petiţii e oarecum original în demersul lui de a încerca să explice într-un mod diferit natura juridică a comisionului contestat. Astfel, minţile luminate ale băncii X afirmă că prin adresarea consumatorului către bancă, a fost încheiat tacit un contract de prestare a serviciilor, obiectul acestuia fiind încasarea numerarului în contul achitării plăţilor către furnizor. În acest mod mijloacele băneşti încasate se transferă de către bancă la contul – XXXXXX – plăţi încasate pentru transfer dupădestinaţie (conform planului de conturi contabile), iar deja din acest cont mijloacele băneşti încasate de la populaţie se transferă la prestator. Având în vedere cele expuse, nu pot fi invocate prevederile art. 1228 a Codului Civil, deoarece contul XXXXXX numit mai sus nu are nici o atribuţie cu contul prestatorului de servicii, care achită remuneraţia pentru serviciile care se prestează de către Bancă la contul său.

Astfel, pentru acordarea acestui serviciu persoanelor fizice, băncile comerciale încasează un comision menit să acopere cheltuielile reale suportate de bancă, formate în procesul de încasare, verificare, ambalare a numerarului şi înscriere în contul curent ai furnizorului a numerarului încasat Faptul stabilirii relaţiilor contractuale exclusive între SA „Moldtelecom” şi consumatori nu semnifică că banca urmează să acţioneze în detrimentul intereselor sale patrimoniale şi respectiv să suporte cheltuieli nejustificate în urma efectuării operaţiunilor bancare de încasare a numerarului.

În acest context îi pot reproşa băncii X că persoanele fizice au stabilite raporturi contractuale în mod exclusiv doar cu SA „Moldtelecom”, iar contractele încheiate cu prestatorul de servicii de telefonie fixă nu prevăd implicarea unui terţ gestionar de depuneri de numerar efectuate de consumatori în calitate de abonaţi şi cu atât mai mult anumite obligaţii de plată pentru respectiva gestionare.

Argumentul conform căruia situaţia de depunere de numerar în contul SA „Moldtelecom” îmbracă forma unui contract tacit de prestări servicii devine desuet în contextul în care este coroborat cu anumite constatări faptice şi juridice. Astfel, situaţia alegată descrie un raport complex tripartit dintre: SA „Moldtelecom” – titulara de cont curent bancar, bancă – gestionara respectivului cont şi consumatorii, în calitate de deponenţi de numerar. Respectiva relaţie juridică multilaterală este descrisă în detaliu de conţinutul art. 1228 Cod  Civil, a cărui conţinut şi efecte au fost menţionate anterior.

Deci, disocierea raportului de gestionare a contului curent bancar de raportul de depunere de numerar efectuate de terţi nu poate fi invocată în circumstanţa în care art. 6 al. (3) al Legii cu privire la actele legislative, nr. 780 din 2001, prevede că norma specială are prioritate asupra celei generale. Or, atât timp cât norma din conţinutul art. 1228 Cod Civil reuneşte într-o unică formă juridică raportul dintre bancă, client şi terţ deponent, propriu-zisa acţiune de plată de numerar în contul clientului nu poate fi interpretată ca fiind detaşată de acţiunile de gestionare a contului.

În aceeaşi ordine de idei, invocarea de către bancă a faptului că proba divizării acestor raporturi se face prin aceea că depunerea de terţi a numerarului în conturile clienţilor se realizează prin intermediul unui cont de plăţi încasate pentru transfer, nu generează decât următoarele concluzii alternative:

  1. Fie depunerea de numerar descrisă de art. 1228 Cod Civil presupune o procedură bancară specifică de gestionare a numerarului perceput pentru plata de servicii de telefonie fixă
  2. Fie banca X se face culpabilă de încălcarea art. 9 Cod Civil, exercitându-şi drepturile civile contrar bunei-credinţe şi legii

Iarăşi din perspectiva respectării drepturilor consumatorului e de neînţeles de ce se accede la o formă alogică de procesare a numerarului de la plătitorii de servicii comunale, dacă însăşi SA „Moldtelecom” în scopul recepţionării plăţilor pentru serviciile de comunicaţii şi pentru comoditatea clienţilor săi, are pusе la dispoziţie mai multe conturi bancare la diverse bănci comerciale:[3]

Beneficiar Codul fiscalCod TVA S.A. “Moldtelecom”10026000488360200341
BancaContul bănciiCodul băncii Banca de Economii SA fil. nr.1 Chişinău22519014981999BECOMD2X609
BancaContul bancarCodul băncii Banca de Economii SA fil. nr.1 Chişinău22510014981998BECOMD2X609
BancaContul bancarCodul băncii Banca de Economii SA fil. nr.1 Chişinău22510014983938BECOMD2X609
BancaContul bancarCodul băncii Banca de Economii SA fil. nr.1 Chişinău22511014983937BECOMD2X609
BancaContul bancarCodul băncii BC FinComBank SA fil. nr.1 Chişinău222480100003151FTMDMD2X735
BancaContul bancarCodul băncii BC Moldindconbank SA fil.Telecomtrans Chişinău225183201457MOLDMD2X332
BancaContul bancarCodul băncii BC Victoriabank S.A. fil. nr.3 Chişinău225110000340724VICBMD2X416
BancaContul bancar Codul băncii BC Banca Socială SA Chișinău222470303451BSOCMD2X

 Altfel spus, formula creării unui cont separat necesar transferului de numerar de pe acesta pe un cont diferit ar avea validitate juridică şi logică doar în cazul în care consumatorul decide să efectueze plata la o bancă ce nu gestionează un cont al SA „Moldtelecom”. În asemenea condiţii într-adevăr s-ar impune necesitatea uzării de un anumite servicii de intermediere a plăţilor de la o bancă la alta.

În ceea ce priveşte banca X, pe care cu atâta insistenţă o citez în aceste rânduri, vin să vă asigur ca ea se include în lista sus-redată şi consider acţiunile ei ca fiind un autentic abuz de drepturile plătitorilor de servicii comunale.

Dezvoltând argumentul raportului tripartit dintre bancă, SA „Moldtelecom” şi consumatori, trebuie în mod obligatoriu să coroborăm respectiva realitate cu prevederile art. 721 Cod Civil, a cărui interpretare extensivă presupune că terţul la un contract, precum cel de cont curent bancar, nu poate dobândi decât drepturi.

În fapt, situaţia descrisă de relaţia juridică dintre art. 1228 şi 721 Cod Civil presupune că debitorul obligaţiei de recepţionare a numerarului – banca o execută nu în raport cu titulara de cont curent bancar – SA „Moldtelecom”, ci în raport cu terţul deponent (consumatorul), care devine creanţierul dreptului de a efectua plăţile numite  prin intermediul debitorului bancar.

Astfel că obligarea persoanelor fizice (şi chiar juridice!) la achitarea de comisioane pentru depunerea efectuată este vădit ilegală. Or, în acest context e necesar să reiterez că art. 1228 Cod Civil prevede că anume clienta – SA „Moldtelecom” (sau oricare alt prestator de servicii comunale) se face responsabilă de plata acestora.

Dacă, în limita argumentelor juridice invocate oficialii din sfera supravegherii bancare vor insista în continuare asupra ideii că prin perceperea comisionului numit băncile nu încalcă nici o lege, îi îndemn să-mi expedieze un răspuns cu informaţia de când a fost abrogat Codul Civil al Republicii Moldova….


[1] Ion Macovei, Comision la servicii comunale – legal sau ilegal? / TIMPUL DE DIMINEAŢĂ, 15 noiembrie 2010 // http://www.timpul.md/articol/comision-la-servicii-comunale–legal-sau-ilegal-17692.html.

[2] Hotărârea nr. DC-120-08/61 din 15.10.2009 a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, M.O. 180/812 din 08.12.2009.

One response to “Despre „comisionul” bancar perceput la încasarea plăţilor pentru serviciile comunale

  1. Iorga 17 Martie 2011 la 10:19

    tari interesant

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: