LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Rezistenţa conştiinţei juridice naţionale (dreptul privat românesc)


Descarcă articolul în format pdf

Mulţi basarabeni, inclusiv eu, sărbătorim mâine Ziua Unirii Basarabiei cu România. N-aş dori să polemizez pe marginea conţinutului acestei zile şi n-aş vrea să-i impun nimănui spiritul festiv… Însă, cred că voi fi unanim susţinut zicând că anume asemenea momente din istoria noastră zbuciumată ne fac să cugetăm asupra faptului cine suntem şi, cu atât mai mult, în virtutea căror circumstanţe am reuşit să ne păstrăm identitatea timp de 106 de ocupaţie străină?! La acest capitol un rol semnificativ îi revine dreptului privat în baza căruia ne-am conservat specificul naţional faţă de autorităţile alogene.

Răsfoind literatura istorică, care practic mi-a monopolizat rafturile casei, am găsit un valoros articol, scris în perioada interbelică, dedicat anume importanţei dreptului privat românesc care a rămas neschimbat timp de un centenar de izolare rusească. Cuprinsul acestui articol e semnat de reputatul jurist şi istoric Alexandru V. Boldur, care până în 1948 a deţinut postul de director al Institutului de Istorie Naţională „A.D.Xenopol” din Iaşi. Aşadar, textul operei îl redau în forma sa originară în rândurile ce urmează şi sper ca această mică incursiune în istorie să ne fie la fel de utilă ca şi un comentariu prezent al relaţiilor sociale private:

Rezistenţa conştiinţei juridice naţionale (dreptul privat românesc)

Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, ed. Victor Frunză, Bucureşti, 1992, p. 485-488

Legile locale basarabene subt Ruşi sunt un preţios diamant istoric, o dovada excelentă a provenienţei naţionale româneşti şi a caracterului etnic al provinciei[1].

Despărţită de trupul Moldovei mai mult de 100 de ani, Basarabia şi-a păstrat dreptul civil moldovenesc, inclusiv şi cel agrar, ca o moştenire părintească.

O parte din cultura străină Ruşilor — dreptul românesc vechiu, înţelegând prin aceasta obiceiul pământului şi recepţia judecăto­rească a dreptului bizantin, a supravieţuit în Basarabia sub Ruşi tuturor vicisitudinilor vremii.

Acest obicei al pământului şi-a menţinut situaţia sa în Basa­rabia, cu toate că în această provincie după anexarea ei la Rusia, cu adevărat cuvânt au năvălit legile ruse şi în primii 10—20 de ani se ducea o luptă în deajuns de înverşunată[2].

Explicaţia acestei rezistenţe a dreptului, o găsim în faptul că guvernul rusesc stăruia să câştige simpatiile populaţiei basarabene, dorind să facă din Basarabia un centru de atracţie pentru vecini.

Pe de altă parte a jucat un rol important în acest proces istoric de conservare şi adaptare a dreptului românesc în Basarabia şi mentalitatea boierului şi ţăranului moldovean: ei doreau constant să se judece după obiceiurile pământului şi legile vechi. Guvernul rus nu a putut neglija această particularitate a provinciei noui, cu atât mai mult că însăşi păstrarea dreptului civil nu atingea de fel ordinea publică.

Istoria dreptului local basarabean subt Ruşi[3] Începe chiar dela primul act de administrare a Basarabiei — Regulamentul provizoriu din 1812, în care se declară: «Populaţia Basarabiei îşi păstrează legile ei» (§ 6.).

Prin această dispoziţie a legii provincia nou alipită şi-a păstrat în întregime structura sa juridică civilă.

Puterea legilor civile moldoveneşti a rămas intactă şi în una din cele mai importante legi asupra Basarabiei — Aşezământul organizării oblastei Basarabia din 1818.

În acest act cu privire la păstrarea dreptului anterior se spunea: «În procedura civilă, întrebuinţarea limbii moldoveneşti, se confirmă pentru asigurarea dreptului, privilegiilor şi legilor locale, acordate cu înalta milă pentru totdeauna oblastei Basarabia. Din această cauză Tribunalul regional civil în afaceri litigioase ale persoanelor particulare, se va conduce de drepturile şi obiceiurile moldoveneşti». În afacerile» unde în calitate de reclamant sau pârât figurează statul (fiscul), se aplică dreptul rusesc[4].

Care anume sunt aceste legi, Sfatul Suprem al Basarabiei a lămurit în instrucţiunile sale, date Tribunalului regional civil, în Septemvrie 1818. În primul rând prin ele se înţeleg obiceiurile Moldovei, ca legi ferme. În lipsa obiceiurilor, trebuie să se călău­zească de Bazilicale. În ceea ce priveşte cartea lui Harmenopulo şi altele, ele nu sunt altceva, decât extrase din obiceiurile Moldovei şi Bazilicale. De aceea nu s-ar comite greşeală, dacă ar juca de călăuză şi cartea lui Harmenopulo[5].

La 3 August 1825 i s’a ridicat Sfatului Suprem al Basarabiei funcţia judecătorească. Hotărîrile Tribunalului regional civil se îna­intau la apel către Departamentul II al Senatului din Petersburg. La rezolvarea afacerilor, Senatul a trebuit să se conducă de legile şi obiceiurile locale ale oblastei Basarabia[6]. Deoarece Senatul nu cunoştea aceste legi şi obiceiuri, el a cerut guvernatorului pleni­potenţiar din Odesa să-i comunice informaţii cu privire la ele şi a primit dela Sfatul Suprem prin guvernator răspunsul că în provin­cie sunt în vigoare următoarele legi: 1) Cartea lui Harmenopulo, care cuprinde numai extrase scurte din legile generale vechi şi cele noi, editate atât la Roma, cât şi la Ţarigrad[7], 2) Cartea editată în 1814 de unul din cei mai de seamă boeri, Donici, care şi ea este un extras pe scurt din dreptul roman cu unele schimbări în favoarea obiceiurilor locale, confirmate de hotărîrile domneşti, 3) Aşezământul organizării oblastei Basarabia din 1818 şi 4) Gramota (Hrisovul) gospodarului Mavrocordat din 28 Decemvrie 1785[8]cu privire la diferite materii, dar mai ales la pământul răzeşilor. Referitor la deciziunile locale ale gospodarilor Moldovei, s’a comu­nicat că nu există o colecţie a lor sistematică, deoarece aceste deciziuni se pronunţaseră în afacerile civile şi se găsesc în mâini ale persoanelor particulare.

Toate aceste cărţi de legi au fost traduse în limba rusă şi cu ordinul Senatului din 1831 au fost trimise instanţelor judecătoreşti cu obligaţia de a se călăuzi de ele în procese[9]. întrucât însă juriştii ruşi au fost educaţi în spiritul legilor scrise, aceste cărţi au început să fie socotite ca unicul izvor al dreptului civil basarabean, ceea ce a şi fost decretat printr’un ucaz împărătesc la 1847 [10] «Oricum ar fi, chiar şi cu această interpretare a dreptului civil basarabean, guvernul rusesc recunoştea că Basarabia, din punct de vedere juridic, are o struc­tură a sa proprie şi o respecta, păstrând particularităţile juridice provinciale, moş­tenite din vremea, când Basarabia era una cu Moldova. E interesant că Regu­lamentul din 1828, prin care se desfiinţa autonomia, nu a avut curajul să înlăture puterea dreptului civil local[11].

În sistemul de aplicare a legilor se introduceau numai următoarele două mo­dificări: 1. se delimita teritorial aplicarea dreptului civil moldovenesc, exceptând două judeţe Ismail şi Akkerman, în cari afacerile trebuiau să se hotărască con­form legilor civile ruse şi 2. pe tot restul teritoriului Basarabiei legile civile ruse le introduceau ca un izvor subsidiar al dreptului, în cazuri de insuficienţă a legilor locale.

În afară de aceasta în unele cazuri guvernul rus înlocuia dispoziţiunile dreptului local cu normele dreptului rusesc (astfel a fost introdusă în Basarabia prescripţia de 10 ani).

La începutul secolului al XX-lea, sub influenţa practicei jude­cătoreşti din Odessa, unde exista instanţa de apel pentru Tribunalul din Chişinău, şi datorită lucrărilor lui O. Pergament, avocat din Odessa, şi lui Leon Casso (fotografia alăturată – n.a.), basarabean de origine, profesor uni­versitar[12], Senatul a revenit la o interpretare justă a dreptului local. Schimbările s’au produs în două direcţii: Senatul a recunoscut din nou puterea dreptului bizantin (hotărîrea din 1900 Nr. 72) şi a obiceiurilor pământului, dând dispoziţii pentru verificarea existenţei lor (hotărîrea din 1909 Nr. 35), şi pe de altă parte a oprit pătrun­derea prea bruscă în Basarabia a legilor ruse (decizia din 1909 No. 9). 

 Senatul recomandă în cazuri de nedumeriri, contraziceri şi lip­suri în legile locale, a se baza pe sensul general ai legilor locale basarabene (şi nu ruse).

Dreptul civil local românesc a supravieţuit dominaţiunii ruseşti în Basarabia, rămânând în vigoare până la 1 Iunie 1928, când din motivul desăvârşirii unităţii naţionale române codul civil al României, a fost extins şi asupra Basarabiei. Au rămas în vigoare în provincie numai câteva dispoziţii vechi, ca, de exemplu, dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor, ca superior normelor codului civil român.


[1] Mai amănunţit: A. Boldur: Dreptul local al Basarabiei. Schiţă de istorie, Chişinău, 1932, pag. 1—26, extras din rev. «Vieaţa Basarabiei», 1932, 10.

[2] A. Boldur, Autonomia Basarabiei, pag. 17-32, 72-76 ş. a.

[3] Istoria dreptului local basarabean de vr’o câteva ori a fost expusă ta hotărîrile Senatului Rusesc, însă pe scurt fi în cele mai dese cazuri greşit complectamente sau în unele privinţi. Merită atenţie hotărîrea Senatului în afacerea Condraţki, Grossman. Legile locale ale Basarabtei, St. Petersburg, 1904, pag. XIII-XVI.

[4] Autonomia Basarabiei, pag. 44 ş.u.

[5] Memorii ale Societăţii de istorie şi antichităţi din Odesa, voi. XXII. pag. (80. L Caua. Dreptul bizantin în Basarabia, Moscova, 1907, pag. 37.

[6]Colecţia completă a legilor. No. 30.439.

[7] A. N. Egunov. Legile civile ale Basarabiei. S.-Petersburg, 1884, pag. 226. Constantin Armenopulo era un cunoscător de legi şi judecător în Tesalonic» prin veacul al XVI. Cartea lui a font introdusă în practica judecăţilor în Grecia, în mod oficial, în 1830.

[8] Ibidem, pag. 227.

[9] Ibidem, pag. 230. O. Pergament. Despre aplicarea legilor locale. S.-Petersb., 1905, pag. 10.

[10] Colecţia completă a legilor, 1847, Nr. 21.794.

[11] A. Boldur. Autonomia Basarabiei, pag. 96.

[12] O. Pergament. Dota în dreptul local basarabean, Odesa, 190]. Despre apli­carea legilor locale ale lui Harmenoputo şi Donici, S.-Pet., 1905; Chestiuni controver­sate ale dreptului basarabean, 1905. Leon Casso. Dreptul bizantin în Basarabia, Moscova, 1905, şi trad. românească a d-l Şt. Berechet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: