LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Legea Zilierilor – mană cerească pentru munca la negru?!!!


Autor: Morgoci ALINA, studentă în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Munca l-a creat pe OM, iar Omul a căutat de fiecare dată să-și creeze condiții de muncă. Odată cu evoluția istorică au evoluat și pretențiile Măriei Sale – Omul la acest capitol. Aceste pretenții au căpătat diferite forme în dependență de conjunctura istorică în care au luat naștere, au prins „aripi” odată cu apariția Statului și Dreptului și au continuat să se întărească și să înflorească fiind, evident, determinate de o serie de factori – la care nu mă opresc, căci nu e cazul. Și , iată, a ajuns Omul în sec XXI, când, s-ar părea că n-ar mai trebui sa existe careva întrebări: Omul și-a creat deja condiții tehnice (decente) de lucru, iar pentru securitatea activității – tot Omul, a inventat normele juridice, care-i reglementează activitatea de muncă și chiar, de odihnă, în așa fel ca tot, el – Omul, să fie mulțumit ! Datorită ingeniozității și pentru a nu se complica ulterior, Omul a hotărât sa „împacheteze” aceste normele într-un cod, „botezându-l” – Codul Muncii, care există în legislația majorității  statelor și, aşa cum este, reglementează relațiile de muncă şi supraveghează buna lor funcționare. Există, însă, categorii de Oameni, care muncind nu se bucură de o careva protecție și nu pot invoca Codul Muncii pentru a se apăra, atunci când „simt” că e nevoie. Aceștia sunt ZILIERII – persoane fizice care au capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. În context, beneficiarul este persoana juridica sau persoana fizică, pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional.

Recent, în aprilie 2011, legiuitorul român, în scopul flexibilizării pieții muncii, a adoptat o lege care prevede condițiile de muncă, drepturile și obligațiile, norme generale, de conduită, obligatorii şi impersonale precum și alte detalii ce țin de activitatea zilierilor , numită – Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurată de zilieri. Luând în considerație faptul că Republica Moldova stă „bine” la capitolul muncă cu caracter ocazional, precum și tendința legiuitorului moldav de a „importa” legea străina sau de a se „inspira” de la europeni în scopul aducerii legislației în armonie cu standardele Uniunii Europene, am considerat că e necesar să ne familiarizam și noi cu conținutul acestei legi și să apreciem oportunitatea  elaborării ei, inclusiv pentru Republica Moldova.

Potrivit Legii – se pot presta activităţi cu caracter ocazional în următoarele domenii:  agricultura; vânătoarea şi pescuitul; silvicultura, exclusiv exploatări forestiere;  piscicultura şi acvacultura; pomicultura şi viticultura;  apicultura;  zootehnie;  spectacole, producții cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural;  manipulări de mărfuri;  activităţi de întreţinere si curăţenie.

Astfel, în urma analizei situaţiei existente în anumite domenii de activitate (ex. agricultură, silvicultură, pomicultură) în care este utilizată forța de muncă exclusiv  necalificată, coroborat cu inexistența unui cadru normativ care să reglementeze relațiile de muncă din aceste domenii și cu creșterea tot mai accentuată a cazurilor de muncă fără norme legale, putem afirma cu tărie că motive pentru elaborarea unei astfel de legi sunt și mai pot fi înșiruite.

Legea reglementează raportul dintre zilier şi beneficiar, raport ce se stabileşte fără încheierea unui contract de muncă. Beneficiarul va ţine evidenţa zilierilor într-un registru de evidenţă, iar zilierul va avea un carnet, care va ţine loc de contract. Eliberarea carnetului de zilier se va face de către primăria în a cărei circumscripţie teritorială urmează sa se desfăşoare activitatea sau în care îşi are domiciliul, la solicitarea beneficiarului sau a zilierului.

Noua lege stabilește că remuneraţia brută a persoanelor care lucrează în acest sistem trebuie impozitată cu 16%, iar pentru o oră de muncă un angajator poate plăti un lucrător cu minimum 2 lei (~ 8 MDL), suma maximă acceptată fiind de 10 lei (~41 MDL).

Potrivit legii, „durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori care au capacitate de muncă. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru  echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă”. Pentru o zi de muncă, un zilier plătit cu suma minimă, adică 16 lei (~ 66 MDL, 2 lei/oră înmulţit cu programul de 8 ore) trebuie să vireze către stat 2,56 lei.

De asemenea, actul normativ stipulează că: „niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 zile, cumulat pe durata unui an calendaristic. Beneficiarul nu poate angaja zilieri să desfăşoare activitatea în beneficiul unui terţ. Beneficiarul are obligaţia să plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită dar şi să asigure, pe propria cheltuială, echipamente de lucru şi de protecţie care se impun datorită naturii şi specificului activităţii desfăşurate de zilier. Plata impozitului pe venit, datorat pentru activitatea prestată de zilieri este în sarcina zilierului”.

Legea e destul de severă la capitolul răspundere: pentru încălcarea normelor ce țin durata efectuării muncii și achitarea remunerației  se întrevede o amendă egală cu amenda de 10.000 lei (~41300 MDL = 2065 u.c.). Pentru încălcarea normelor ce țin de  înființarea Registrului de evidenţa a zilierilor și ținerea acestuia conform prevederilor, pentru  neinstruirea şi neinformarea zilierului cu privire la drepturile sale și cu privire la activitatea pe care urmează sa o presteze, riscurile şi pericolele la care poate fi expus în exercitarea activităţii, precum și pentru  neasigurarea zilierului cu echipamente de lucru si de protecţie care se impun datorită naturii şi specificului activităţii desfăşurate de zilier, beneficiarului i se poate aplica o amendă de 6.000 lei (~24780 MDL = 1239 u.c.).  Iar pentru neachitarea impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilier, care este în sarcina beneficiarului – legea prevede o amendă  de 20.000 lei (RON). Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se efectuează de către inspectorii de muncă şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Și acum, să vedem care sunt punctele la care am putea avea rezerve și n-ar trebui să le admitem în eventualitatea adoptării unei astfel de legi în Republica Moldova:

În primul rând, observăm  introducerea unor tarife de minim și maxim, care poate avea efecte dramatice pe piaţa muncii, în condiţiile în care majoritatea angajatorilor preferă să se raporteze la limita de jos. În plus nu este de înţeles plafonul maxim, în mod normal suma pe care cineva o poate achita pentru o anumită activitate putând ajunge cât se sus doreşte.

 În al II-lea rând, ceea ce nu a luat statul în calcul este că majoritatea zilierilor activează în zona rurală, ocupându-se de agricultură. Oamenii de la sat preferă să-şi muncească pământurile cu sprijinul altor localnici pe care îi plătesc asigurându-le şi hrana pentru ziua de lucru. Ce va face Guvernul pentru a impozita aceste persoane? Îi va trimite pe inspectorii de muncă să alerge pe câmpuri pentru a depista zilierii care „fraudează” bugetul? Îi va amenda pe posesorii pământurilor pentru că nu au întocmit un registru special de evidenţă a zilierilor? Ar însemna că fiecare ţăran care deţine o bucată de pământ să se transforme într-un conţopist care în timp ce-şi sapă brazdele de porumb îi notează cu creionul chimic pe vecinii care l-au sprijinit. În plus, oamenii pot spune foarte uşor că se ajută între ei şi că nu există nicio plată la mijloc.

 Nici în cazul fermelor mai mari nu sunt ţinute evidenţe clare ale zilierilor. Un angajator poate declara că el are 3 zilieri, în timp ce lucrează cu 30 de persoane. Aşa cum este făcută această lege nu face altceva decât să pună un nou bir pe mâna de lucru. Nu există niciun motiv pentru care munca zilierilor să fie declarată. Angajatorului îi este pusă în cârcă o nouă corvoadă: registrul de evidenţă a zilierilor care trebuie semnat la începutul şi la sfârşitul programului de lucru, iar zilierului îi sunt reduse veniturile cu impozitul cerut de stat, de 16%. Pentru plata acestor bani el  nu primeşte nimic, activitatea de zilier nefiind considerată nici după adoptarea legii vechime în muncă.

Și , în sfârșit – activitatea desfăşurată în condiţiile prezentei legi nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acesta va putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie. Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”, cu privire la legea în cauză, menţionează că actul normativ la care se referă aduce grave prejudicii materiale unei întregi categorii de lucrători din România, deoarece „reglementează o discriminare economică între zilieri şi angajaţii cu contract individual de muncă şi o evaziune fiscală sub acoperire legală din partea celor care angajează persoane pentru munci necalificate, indiferent de domeniul de activitate al acestora – agricultură, cultură sau activităţi portuare”. Sindicaliştii se referă la faptul că legea stabileşte că venitul net al zilierilor nu poate să fie mai mic de 2 lei/oră sau mai mare de 10 lei/oră. „CNS Cartel Alfa vă sesizează că plata cu minimum 2 lei/oră încalcă dispoziţiile legale în vigoare privind egalitatea cetăţenilor şi nediscriminarea, întrucât valoarea acestei remuneraţii este sub valoarea salariului minim tarifar orar de 3,94 lei stabilit de Guvern pentru salariatul necalificat angajat cu contract individual de muncă.  Plata cu 2 lei/ oră face ca veniturile unui lucrător zilier să fie sub nivelul salariului minim pe economie, ceea ce este încalcă principiul remuneraţiei egale pentru muncă egală, şi în acelaşi timp este forma prin care angajatorii care vor utiliza zilieri vor avea posibilitatea de a frauda „legal“ veniturile statului, plătind un impozit mai mic”, se spune în scrisoarea confederaţiei sindicale. Cartel Alfa mai susţine că legea nu este nici în interesul lucrătorilor zilieri, deoarece nu le oferă acestora nici un fel de protecţie socială, deşi veniturile lor sunt totuşi impozitate cu 16 la sută ca pentru orice salariat. „Pentru toate acestea, reiterăm solicitarea să restituiţi legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri la Parlament pentru necesare şi obligatorii clarificări”, se mai spune în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui României.
Așadar, o astfel de lege atât timp, cât îngrădește libertatea de stabilire a cuantumului retribuției, nu are reglementări ce țin de vechimea în muncă și nici ce țin de facilitățile sociale se transformă într-o „mană cereasca pentru munca la negru”.

One response to “Legea Zilierilor – mană cerească pentru munca la negru?!!!

  1. Pingback: Legea Zilierilor – mană cerească pentru munca la negru?!!! « Career upgrade!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: