LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE


Autor: Botnari Veaceslav, student în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Contractul este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturi juridice, aceasta este definiţia legală a contractului prevăzută de codul civil. Încheierea, modificarea şi stingerea raporturilor juridice contractuale se realizează în primul rând prin prisma principiului libertăţii contractuale specificat în primul articol al CC, dar şi în art.668CC care detailează: contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel. O astfel de modalitate este prevăzută la articolul 623 CC intitulat „Ajustarea contractului în cazul modificării împrejurărilor” situaţie intitulată în doctrină – Hardship.

Situaţia de hardship se manifestă atunci când după încheierea contractului survin evenimente, a căror apariţia nu a putut fi prevăzută de părţi, dar care dezechilibrează excesiv balanţa de obligaţii stabilită între părţi, iar păstrarea nemodificată a obligaţiilor contractuale ar fi inechitabilă.

Clauza de hardship (de impreviziune) este întâlnită sau cunoscută în doctrina sub două forme şi anume “hardship”, formă provenită din limba engleză, respectiv “clauză de impreviziune” (clause d’imprevision), formă ce provine din limba franceză. Conceptul de hardship este o creaţie a practicii anglo-saxone, folosirea ei de către părţi integrându-se în tendinţa dominantă de asigurare a stabilităţii contractelor de comerţ exterior, prin promovarea unor mecanisme juridice susceptibile să permită adaptarea acestora la conjunctura dinamică a pieţei.

În privinţa abordării acestui concept, legislaţiile naţionale se divizează în două:

a) cele care nu acceptă această teorie şi consacră ferm principiul pacta sunt servadna. (de ex. România)

b) cele care acceptă teoria impreviziunii şi care le reglementează în legislaţiile naţionale (ex: RM art623, Federaţia Rusă art.451, Germania art.313, Ungaria art.107, Italia 1467-1469)

Conceptul de hardship îndeplineşte următoarele funcţii:

1. Ocrotirea echilibrului economic si continuarea contractului (se asigură stabilitatea raporturilor civile, părţilor oferindusi-le suport normativ legal ori contractual pentru renegocierea contractului)

2. Împartirea riscurilor între parti  (renegociind contractul partea care devenise obligată excesiv în urma survenirii evenimentului transferă o parte din obligaţia excesivă în seama celeilalte părţi)

3. Organizarea unui regim adaptat intereselor partilor (părţilor li se oferă un regim juridic flexibil)

Articolul 623. Ajustarea contractului în cazul modificării împrejurărilor

(1) Dacă împrejurările care au stat la baza încheierii contractului s-au schimbat în mod considerabil după încheierea acestuia, iar părţile, prevăzînd această schimbare, nu ar fi încheiat contractul sau l-ar fi încheiat în alte condiţii, se poate cere ajustarea contractului în măsura în care nu se poate pretinde unei părţi, luînd în considerare toate împrejurările acelui caz, în special repartizarea contractuală sau legală a riscurilor, menţinerea neschimbată a contractului.

(2) Părţile vor încerca mai întîi să realizeze pe baza bunei înţelegeri ajustarea contractului la noile împrejurări.

(3) Partea îndreptăţită va cere fără întîrziere ajustarea contractului, fiind obligată să indice temeiul ajustării. Cererea privind ajustarea este exclusă în cazul în care partea şi-a asumat expres riscul modificării împrejurărilor.

(4) Depunerea cererii privind ajustarea contractului la noile împrejurări nu serveşte temei pentru refuzul executării obligaţiei.

(5) Dacă ajustarea contractului la noile împrejurări este imposibilă sau nu se poate impune uneia din părţi, partea dezavantajată poate cere rezoluţiunea lui. În cazul contractelor cu executare succesivă în timp, în locul rezoluţiunii se recurge, din motive temeinice, la rezilierea contractului conform art.748.

Codurile Civile ale Germaniei şi ale Federaţiei Ruse, cu mici diferenţe terminologice conferă conceptului de hardship acelaşi conţinut juridic ca şi CC moldav.

Situaţia de hardship este consacrată şi de culegerea de uzanţe internaţionale. Princpiile Unidroit la art 6.2.2 explică conceptul de hardship ca fiind acea situaţie când apariţia unor evenimente alterează fundamental echilibrul contractului fie datorită faptului că spezele executării obligaţiilor unei părţi au crescut, fie datorită faptului că valoarea prestaţiei pe care o parte o primeşte s-a diminuat, astfel:

(a) evenimentele apar sau devin cunoscute părţii dezavantajate după încheierea contractului;

(b) evenimentele nu ar fi putut fi luate în considerare în mod rezonabil de

către partea dezavantajată la momentul încheierii contractului;

(c) evenimentele sunt în afara controlului părţii dezavantajate;

(d) riscul evenimentelor nu a fost asumat de partea dezavantajată.

Din reglementarea conceptului de hardship în CC al RM putem distinge 5 condiţii referitoare la existenţa clauzei de hardship, care se regăsesc şi în cadrul CC rus, german sau a culegerii de uzanţe internaţionale Principiile Unidroit. şi sunt următoarele:

  1. Împrejurările care au stat la baza încheierii contractului s-au modificat considerabil după încheierea contractului. (să existe un eveniment, să existe un impact substanţial, contează impactul evenimentului nu în ansamblu ci anume asupra contractului) (costul obligaţiei este excesiv, beneficiul pe care îl primeşte creditorul nu mai are nici o valoare)
  2. Împrejurările trebuie să se schimbe sau să devină cunoscute după încheierea contractului.
  3. Evenimentul care duce la dezechilibrarea contractului trebuie să fie imprevizibil pentru părţi. Adică nici persoana cu cel mai înalt grad de diligenţă nu ar fi putut prevedea asemenea modificări.
  4. Nici una din părţi nu şi-a asumat riscul survenirii modificării împrejurărilor cum ar fi în cazul asigurării unor riscuri. (asumarea expresă poate să rezide şi din natura contractului – contr.de rentă viageră, de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă ş.a.)
  5. Este inechitabil ca efectele situaţiei în cauză să fie suportate exclusiv de partea afectată.

Legea prevede o serie de acţiuni care trebuie să parvină de la părţi pentru renegocierea contractului şi anume:

1. Cererea trebuie adresată imediat la apariţia împrejurării sau momentului când aceasta a devenit cunoscută.

2. Cererea nu exclude executarea. Renegocierea se desfăşoară cu bună credinţă (art513)

Renegocierea poate să aibă mai multe finalităţi:

1. se ajunge la compromis

2. nu se ajunge la un compromis, iar partea dezavantajată poate cere rezoluţiunea sau după caz rezilierea art.623 al.5 CC. Rusia şi Germania indică expres dreptul părţii dezavantajate de a se adresa cu cererea respectivă în instanţă.

La fel trebuie făcută diferenţa între clauza de hardship şi forţa majoră. Astfel dacă în cazul primei îndeplinirea obligaţiilor contractuale devine doar foarte dificilă şi inechitabilă, atunci în situaţia de forţă majoră îndeplinirea obligaţiei este imposibilă.

Clauza de hardship reprezintă un veridic instrument juridic de adaptare şi flexibilizare a contractelor civile, care în special o data cu dezvoltarea comerţului extern îşi va lărgi aplicabilitatea, iar reglementarea naţională a conceptului de hardship oferă o posibilitatea în plus participanţilor la raporturile civile de a folosi asemenea situaţii de impreviziune nu în baza prevederii contractuale ci în baza legii.

BIBLIOGRAFIE

  1. Cod Civil al Republicii Moldova
  2. Cod Civil al Federaţiei Ruse
  3. Cod Civil al Germaniei
  4. Dr.Civil. Dr.Reale. Teoria Generală a Obligaţiilor, S.Baieş, A.Băieşu ş.a.
  5. Comentariu la Codul Civil al RM
  6. http://www.scribd.com/doc/25253700/principiile-unidroit
  7. http://www.scribd.com/doc/36008293/Principles-of-International-and-Commercial-Contracts-UNIDROIT-Principles
  8. http://www.scribd.com/doc/31299630/Clauze-de-adaptare-a-contractului-de-comert-international-la-noile-imprejurari

9 responses to “CLAUZA DE HARDSHIP – CONCEPT ŞI APLICARE

  1. Vladimir Palamarciuc 7 Ianuarie 2012 la 21:41

    Scurt, dar concis. Bine ca ai atins diferenta de forta majora. In acest sens vreau sa intreb autorul.

    Intrebare: daca contractantul si-a asumat executarea obligatiei si pentru situatii imprevizibile aceasta ar insemna ca putem cere executarea si in caz de forta majora sau imposibilitatea de a beneficia de prevederea de hardship ca modalitate de modificare a contractului?

    Cu respect si consideratiune
    Vladimir Palamarciuc

  2. Veaceslav Botnari 11 Ianuarie 2012 la 21:07

    Vladimir, sitatia de hardship nu este aplicabila in situatia in care una dintre parti si-a asumat EXPRES riscul modificarii imprejurarilor (art.623 alin.3 CC) Deci in situatia enuntata in textul intrebarii, consider ca trebuie de avut in consideratie daca executarea a fost asumata expres ori nu, si doar in dependenta de aceasta se poate de expus referitor la posibilitatea sau imposibilitatea de a beneficia de prevederea de hardship. In ce priveste forta majora, aceasta face imposibila executarea contractului intr-un mod absolut. Adica situatia de forta majora nu poate fi depasita nici cu conditia ca contractantul sa depuna un efort substantia, neechitabil sau exagerat de mare, mai mult ca atit, obligatia nu va putea fi executata nici prin modificarea contractului, daca nu se modifica insasi obligatia. Deci, aparitia situatiei de forta majora exclude in mod absolut obligatia de executare a obligatiei cu respectarea conditiilor art.606CC.

  3. Vladimir Palamarciuc 11 Ianuarie 2012 la 21:44

    Veaceslav, merci pentru raspuns.
    Am citeva comentarii si intrebari:

    Intrebarea, rezumativ se refera la aceea daca o parte si-a asumat executarea obligatiei si pentru cazuri imprevizibile – care vor fi efectele unei astfel de prevederi.

    Totodata citeva intrebari referitor la raspunsul care l-ai dat:
    Vrei sa spui ca o parte nu-si poate asuma riscul fortei majore?
    Daca o parte si-a asumat riscul fortei majore aceasta clauza nu va avea efect?
    La forta majora despre ce obligatie vorbesti – cea concreta din contract sau cea care poate rezulta din raportul contractual existent care pentru imposibilitatea executarii unei obligatii asumate poate fi transformata in contraechivalentul obligatiei?

    Cu respect si consideratiune
    Vladimir Palamarciuc

  4. Veaceslav Botnari 25 Ianuarie 2012 la 00:34

    Vladimir,
    Dupa cum am mai spus, forta majora face imposibila executarea contractului.O asemenea interpretare reiese inclusiv din alin.3 art. 606 CC: „Dacă nu poate executa obligaţia din cauza unei forţe majore…” – adica parte trebuie sa NU poata executa contractul. Daca in urma aparitiei unui risc asumat, contractul ramine a fi posibil de executat aceasta nu este o forta majora. Asumarea riscului de forta majora posibil ar putea produce efecte doar in sensul ca partea care si-a asumat riscul sa despagubeasca cealalta parte inclusiv pentru prejudiciile survenite in urma neexecutarii contractului din motiv de forta majora. Insa executarea in natura a contractului in caz de forta majora este imposibila.
    Tu ce parere ai referitor la propriile intrebari?🙂

    • Vladimir Palamarciuc 25 Ianuarie 2012 la 16:46

      Veaceslav,
      1. In primul rind daca partea si-a asumat riscul fortei majore, aceasta va fi obligata sa despagubeasca pe cealalta parte (ceea ce acum la sfirit ai mentionat). Dar aceasta nu inseamna ca obligatia nu se executa. Obligtia contractuala nu se stinge ci se transorma in despagubire sau contraechivalent. In caz daca nu exista asumarea riscului fortei majore, atunci debitorul nu va trebui nici sa despagubeasca.

      2. La intrebarea initiala: Daca in contract este prevazut ca partea isi asuma obligatia si pentru orice circumstante imprevizibile aceasta ar putea fi tratat si ca asumare a riscului fortei majore, dar si imposibilitatea de a beneficia de prevederile art.623 din Codul civil in ceea ce priveste modificarea sau rezilierea contractului.
      Pozitia privind cu forta majora inca poate fi disputata (poate o astfel de clauza sa nu implice si forta majora), dar in ceea ce priveste art.623 evident ca da.

      Deci intrebarea mea initiala s-a referit in mod special la aplicabilitatea art.623 CC, deoarece analiza pe care ai facut-o se referea la aceasta. La aceasta intrebare eu nu am gasit raspuns, dar la ceea ce am mentionat in primul punct din prezentul mesaj – da.

      Merci pentru discutie !!!

      Cu respect si consideratiune
      Vladimir Palamarciuc

  5. Irina Muntean 19 Aprilie 2012 la 20:37

    O mică modificare aş comunica celor interesaţi în ceea ce priveşte impreviziunea în România. Trebuie să ştiţi că din octombrie 2011, în România a intrat în vigoare Noul Cod civil, care reglementează expres Impreviziunea la art.1271. Pe cale de consecinţă acesta teorie este acceptată şi de România!

    • Veaceslav Botnari 28 Aprilie 2012 la 21:07

      Irina, ai dreptate. Articolul a fost postat pe site în forma în care a fost prezentat la conferinţă în prima jumătate a anului 2011, din această cauză şi disconcordanţa apăraută.

  6. Veaceslav Botnari 28 Aprilie 2012 la 21:03

    Vladimir,
    eu o să încerc să revin la întrebarea ta: daca contractantul si-a asumat executarea obligatiei si pentru situatii imprevizibile aceasta ar insemna ca putem cere executarea si in caz de forta majora sau imposibilitatea de a beneficia de prevederea de hardship ca modalitate de modificare a contractului?
    consider că aici contează foarte mult de formularea contractuală.
    1. Dacă partea şi-a asumat riscul doar în sensul hardship-ului, atunci ea nu va putea cere revizuirea contractului în temeiul art.623, dar va putea invoca forţa majoră, dacă se vor întruni condiţiile de aplicabilitate a acestia. Deci este necesară o delimitare expresă a acestor două situaţii la momentul asumării riscului.
    2. Dacă partea şi-a asumat un anumit risc fără a indica dacă asumarea se referă la hardship sau la forţă majoră, atunci eu în mod rezonabil prezum că asumarea este pentru oricare situaţii şi ea nu va putea indica acel risc nici pentru a invoca hardship-ul nici pentru forţa majoră.

    Sper că am oferit un răspuns pentru întrebarea ta.

  7. Dorina Chiriac 8 Aprilie 2013 la 21:57

    Aş avea şi eu două întrebări: Art. 623 al. 5 CC menţionează „Dacă ajustarea contractului la noile împrejurări este imposibilă sau nu se poate impune uneia din părţi, partea dezavantajată poate cere rezoluţiunea lui. „, înseamnă asta oare că ne putem prevala de clauza de hardship şi în cazul contractelor cu executare imediată? Cel puţin doctrina românească susţine că un eveniment de hardship poate afecta doar contractele cu executare succesivă sau cele afectate de un termen suspensiv!
    A doua întrebare este: Dacă părţile nu au făcut în contractul lor nici o referire la posibile situaţii de risc care le-ar afecta echilbrul contractual, iar acest risc totuşi se produce, contractantul afectat de hardship poate solicita instanţei ajustarea contractului doar în temeiul art. 623?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: