LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016



NOTA INFORMATIVĂ

la proiectul  Planul de acţiuni

pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii  2011-2016

1. Cauzele care au condiţionat elaborarea proiectului, iniţiatorii proiectului şi persoanele care au participat la elaborarea proiectului şi definitivarea acestuia

La 3 noiembrie 2011 Parlamentul a aprobat în primă lectură Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (în continuare SRSJ). Necesitatea elaborării Strategiei a fost dictată de un şir de probleme vulnerabile reliefate chiar de forul legislativ în Declaraţia cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei (hotărîrea Parlamentului nr. 53 din 30 octombrie 2009).  Suplimentar, adoptarea Strategiei va permite Uniunii Europene să includă Moldova în cadrul Programului Uniunii Europene de sprijin al politicii sectoriale în domeniul justiţiei.

Elaborarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (în continuare Planul/Planul de acţiuni) este dictată de necesitatea de a transforma Strategia într-un instrument aplicabil uşor, cu o planificare clară a acţiunilor, o detaliere a consecutivităţii acestora, dar şi a elucidării fondurilor bugetare şi extrabugetare care trebuie planificate, folosite şi/sau atrase în acest scop.

Pe parcursul lunilor octombrie şi noiembrie 2011 în cadrul Ministerului Justiţiei un grup de lucru a elaborat Planului SRSJ, în cadrul consultărilor fiind incluşi atât diferiţi specialişti ai Ministerului Justiţiei, cât şi ai societăţii civile şi experţi ai organizaţiilor vizate de SRSJ. Procesul de elaborare a Planului SRSJ a inclus consultări şi dezbateri atât la etapa incipientă a elaborării sale, cât şi la etapa definitivării. La 1 noiembrie 2011 a fost demarat un ciclu de consultări publice pe marginea primei versiuni a proiectului Planului de Acţiuni privind implementarea Strategiei de Reformare în Sectorul Justiţiei. Ministerul Justiţiei a consultat opinia tuturor instituţiilor de stat avizate, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale care activează în acest domeniu, asupra fiecăruia dintre cei şapte piloni care stau la baza Strategiei. Astfel, pe 1 noiembrie participanţii la consultări au examinat, în două runde separate, propunerile formulate asupra primului pilon, ce ţine de sistemul judecătoresc, şi a celui de-al doilea, care priveşte justiţia penală. Pe 2 noiembrie au fost analizaţi pilonii trei şi patru – accesul la justiţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti, precum şi integritatea actorilor sectorului judecătoresc. La data de 3 noiembrie au avut loc consultări pe marginea pilonului cinci, rolul justiţiei în dezvoltarea economică, şi a pilonului şase, respectarea drepturilor omului în sectorul justiţiei.

Ministerul Justiţiei a invitat să participe la elaborarea Planului de Acţiuni toate instanţele  judecătoreşti, organele de anchetă penală, cele ale Procuraturii, avocaţii, notarii, Ministerele şi celelalte instituţii ale autorităţii publice centrale, dar şi pe reprezentaţi societăţii civile interesaţi de realizarea unei reforme reale şi profunde a Justiţiei în Republica Moldova, iar membrii grupului de lucru responsabil pentru elaborarea acestui document au analizat şi sintetizat toate propunerile formulate până în prezent.

2.  Scopul şi obiectivele proiectului

Obiectivul general al Strategiei este de a edifica un sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului. Planul de acţiuni se încadrează total în aceeaşi finalitate şi vine doar să ajute la realizarea acesteia, concretizând acţiunile ce trebuie întreprinse, cadrul temporal în care acestea urmează a fi realizate, instituţia de bază responsabilă şi instituţiile coparticipante la realizarea sarcinii, finanţele necesare şi sursele din care acestea vor fi alocate: bugetul de stat sau alte fonduri disponibile sau care trebuie atrase în acest scop.Promovarea acestui proiect este motivată de necesitatea creării mecanismelor de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, care este un document politic strategic unitar, care reglementează toate direcţiile de reformare a sectorului justiţiei şi asigură interconexiunea tuturor acţiunilor de reformă, contribuind astfel la durabilitatea reformelor propuse spre implementare. În pofida faptului că Strategia este precisă şi clară, necesitatea adoptării Planului este dictată de doleanţa creării unor premise suplimentare de siguranţă a interpretării corecte a acţiunilor prevăzute de Strategie, a clarificării consecutivităţii în care acestea trebuie să fie desfăşurate, a stabilirii indicatorilor în baza cărora vor fi monitorizate acţiunile realizate şi efectul acestora, precum şi a identificării surselor care trebuie prevăzute în bugetul de stat pentru a implementa corespunzător şi în întregime reformele prevăzute de Strategie.

Planul de acţiuni urmează filozofia şi structura Strategiei, împărtăşind aceleaşi obiectivele specifice:

 consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului judecătoresc;

 eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor omului, asigurării securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului criminalităţii;

 ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărârilor judecătoreşti în termen rezonabil, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiţie;

 promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestări de corupţie în sectorul justiţiei;

 implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;

 asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice;

 coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din sectorul justiţiei, precum şi asigurarea dialogului intersectorial.

3. Modul de reglementare a problemelor abordate în proiect de legislaţia şi documentele strategice în vigoare 

Aşa cum este specificat şi în textul SRSJ, în Republica Moldova a fost elaborat anterior un spectru foarte larg de documente strategice pentru sectorul justiţiei, dar toate aceste documente au oferit doar o abordare fragmentară a problemelor pentru un segment îngust, nefiind inter-relaţionate. SRSJ urmează a fi considerat ca şi document cadru, care oferă o interpretare coerentă tuturor reformelor din sectorul justiţiei în scopul realizării obiectivelor generale şi specifice stipulate, dar care nu înlătură, şi nu înlocuieşte documentele strategice deja aprobate.

4. Elementele novatorii ale proiectului şi rezultatele scontate

Planul de acţiuni prin sine nu prevede elemente total novatorii în raport cu Strategia, ci doar vine să detalieze etapele pe care le prezumă realizarea Strategiei, stabilind cadrul temporal şi sursele financiare necesare reformei.

Spre deosebire de SRSJ, care pune accentul pe finalitate si rezultatele scontate, Planul urmează să ghideze activitatea zilnică a tuturor instituţiilor vizate în scop de coordonare şi planificare adecvată atât a resurselor umane, cât şi a repartizării şi colectării resurselor financiare necesare.

Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 a fundamentat întregul proces al reformei pe şapte piloni de bază:

 Pilonul I. Sistemul judecătoresc

 Pilonul II. Justiţia penală

 Pilonul III. Accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti

 Pilonul IV. Integritatea actorilor sectorului justiţiei

 Pilonul V. Rolul justiţiei în dezvoltarea economică

 Pilonul VI. Respectarea drepturilor omului în sectorul justiţiei

 Pilonul VII. Sectorul justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil.

Identificarea acestor piloni s-a făcut în baza problemelor fundamentale atestate în sectorul justiţiei a Republicii Moldova. Doi piloni ai reformei au un caracter novator, deoarece implică o colaborare intersectorială transversală pentru întreg sectorul justiţiei şi anume este vorba de Pilonul IV şi Pilonul VII ale SRSJ. Caracterul novator al Pilonului VII din SRSJ constă în oferirea unor soluţii pentru problema lipsei de coordonare dintre actorii sectorului justiţiei, deoarece anterior această problemă nu a fost abordată în mod special şi nu au fost prevăzute măsuri pentru asigurarea unei astfel de coordonării, ceea ce a dus la adoptarea unor soluţii fragmentare pentru unele componente ale sectorului justiţiei şi care nu erau conexate într-un tot întreg, nefiind reciproc susţinute.

Domeniile de intervenţie specifică presupun realizarea unui spectru foarte larg de acţiuni, unele dintre care prezumă crearea unor noi instituţii, care nu au existat anterior, iar altele presupun consolidarea instituţiilor existente şi conferirea unui nivel nou calitativ activităţii lor. Este evident că noile instituţii reprezintă în sine o novaţie, dar chiar şi consolidarea instituţiilor existente, la fel, este privită ca o novaţie, deoarece presupune o nouă abordare a funcţionalităţii acestora, noi metode şi mijloace moderne de acţiune.

Planul urmează în totalitate structura Strategiei, domeniile de intervenţie specifice şi indicatorii nivelului de implementare, oferind detalii suplimentare asupra acţiunilor ce trebuie întreprinse pentru a realiza Strategia, a cadrului temporal în care vor fi acestea întreprinse , a instituţiilor responsabile pentru fiecare acţiune în parte şi a finanţelor pe care le solicită în mod inerent fiecare acţiune în parte.

Toate acţiunile preconizate sunt cu caracter obligatoriu pentru instituţiile statului specificate ca o premisă necesară a realizării unei reforme veritabile. Totuşi implementarea reformei va presupune şi voinţa permanentă şi clar manifestată a legiuitorului de a adopta proiecte de legi novatorii, care schimbă esenţial starea de lucruri existentă la ora actuală în sectorul justiţiei. Va rămâne însă la liberul arbitru al reprezentantului poporului de a adopta sau nu acele iniţiative legislative pe care puterea executivă le va elabora în colaborare cu societatea civilă şi alţi actori ai sectorului justiţiei în vederea executării prevederilor Strategiei şi a Planului de acţiuni.

Deşi nici Strategia şi nici Planul de acţiuni nu pot fi interpretate ca o obligaţie pentru Parlament de a adopta proiecte de legi concrete, elaborarea proiectelor trebuie considerată ca o obligaţie de a pregăti terenul şi a pune în discuţie în înaltul for legislativ iniţiativele reformatoare menţionate de Strategie şi planul de acţiuni.

Costurile reformei sunt calculate de experţi în domeniul planificării bugetare, având un grad de exactitate relativ şi fiind bazate pe cheltuielile obişnuite şi tradiţionale care pot fi anticipate, dar totuşi neluând în consideraţie evenimentele imprevizibile în dezvoltarea economică naţională şi globală, care pot interveni, dar care nu pot fi prevăzute şi calculate cu precizie la ora actuală.

Acţiunile preconizate nu sunt în mod necesar exhaustive sau exclusiviste ca metodă de realizare a obiectivelor Strategiei. Esenţa Strategiei rezidă în obiectivul general şi obiectivele specifice care sunt urmărite şi urmează a fi atinse. Totuşi, spre deosebire de o Declaraţie, Strategia şi, cu precădere, Planul de acţiuni, se referă şi la etapele specifice prin care se va trece pentru a realiza obiectivul general şi obiectivele specifice. Planul de acţiuni include acele activităţi a căror implementare, în viziunea experţilor în domeniu, va conduce la atingerea obiectivelor Strategiei. Fără a exclude alte tipuri de activităţi pe care le va dicta natura evoluţiei raporturilor din societate, Planul de acţiuni, spre deosebire de Strategie, nu trebuie văzut ca un document de politici, ci ca un mecanism de implementare a Strategiei, flexibil şi  susceptibil adaptărilor de rigoare

 5. Estimarea riscurilor legate de implementarea Strategiei

Adoptarea Planului este menită să înlăture riscul neimplementării Strategiei şi nu presupune apariţia sau provocarea unor consecinţe negative.

Fără îndoială, implementarea Planului, şi respectiv a Strategiei, necesită prezenţa:

1)      voinţei politice pentru realizarea unor reforme structurale majore;

2)      surselor financiare substanţiale (alocarea surselor necesare din buget şi capacitatea de a atrage surse de la diferiţi donatori);

3)      coordonării adecvate din partea instituţiilor responsabile pentru realizarea anumitor părţi specificate în plan;

4)      resurselor umane calificate, capabile să realizeze acţiunile prevăzute de Plan la un nivel de performanţă adecvat.

Deficienţele existente la oricare din aceste niveluri poate afecta realizarea corespunzătoare a Planului şi implicit a Strategiei.

Totuşi, în condiţiile existenţei unei societăţi civile dezvoltate, care va monitoriza implementarea Strategiei şi a Planului de acţiuni, şi care nu doar va alarma, dar va oferi şi suport instituţiilor statului care întârzie să înfăptuiască acţiuni de reformă, aceste riscuri pot fi surmontate. Din partea statului responsabil de monitorizarea implementării Strategiei şi a Planului de acţiuni va fi iniţiatorul şi elaboratorul acestor acte – Ministerul Justiţiei

6. Impactul proiectului asupra combaterii corupţiei şi criminalităţii

Implementarea SRSJ şi a Planului de acţiuni va contribui la reducerea substanţială a nivelului de corupţie în sectorul justiţiei, deoarece un obiectiv specific al SRSJ este promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestări de corupţie în sectorul justiţiei. Direcţiile strategice şi domeniile de intervenţie specifică sunt orientate spre asigurarea unei abordări intersectoriale, asigurînd astfel simultaneitatea acţiunilor dure şi precise de eradicare a corupţiei, înrădăcinate în sectorul justiţiei.

7.  Impactul proiectului asupra mediului de afaceri şi dezvoltării acestuia

Pilonul V al SRSJ şi acţiunile concrete specificate pentru acest pilon în Planul de acţiuni se referă la implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui climat favorabil dezvoltării durabile a economiei.

 8.  Modul de incorporare a proiectului în sistemul actelor normative în vigoare, actele normative care trebuie elaborate sau modificate după adoptarea proiectului 

Planul de acţiuni este elaborat în vederea executării facilitate a SRSJ şi trebuie interpretat în lumina acestui document strategic, şi nu izolat de acesta. El nu exclude apariţia ulterioară şi a altor măsuri concrete care să favorizeze realizarea obiectivelor Strategiei.  Planul de acţiuni prevede elaborarea unui mare număr de proiecte de acte legislative integrale şi de modificare, precum şi acte normative la nivel de Guvern şi instituţii vizate de SRSJ şi specifică perioada în care acestea vor fi elaborate şi costurile medii pe care le implică acest proces.

 9.  Nivelul de compatibilitate a proiectului cu normele Convenţiei Europene privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi legislaţiei comunitare  

La fel ca şi Strategia, Planul de Acţiuni nu conţine prevederi contradictorii normelor Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului sau legislaţiei comunitare, dar dimpotrivă este menit să indice acele măsuri care vor favoriza implementarea deplină a standardelor europene, implementarea acelor principii şi protecţia acelor valori care stau la baza statului de drept şi democraţiei.

Scopul SRSJ şi a Planului de Acţiuni este edificarea unui sector de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.

Realizarea Planului de Acţiuni va stimula procesul de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene, nu doar în virtutea măsurilor relative domeniului specific de intervenţie prevăzute la Pilonul 7, ci şi prin totalitatea acţiunilor prevăzute de Plan în care numeroasele propuneri de legiferare ce sunt planificate vor fi anticipate de efectuarea unor studii adecvate atât asupra stării de lucruri existente în Moldova, cât şi în ţările vecine şi cele ale Uniunii Europene. Legislaţia comunitară va fi studiată în scopul armonizării legislaţiei naţionale şi preluării celor mai bune practici din domeniu.

10. Cuantumul mijloacelor bugetare necesare pentru implementarea proiectului

Implementarea practică a SRSJ și a Planului de acțiuni presupune majorarea considerabilă a bugetului sectorial. Costurile, precum și planul pe acțiuni au fost calculate pentru o perioadă de cinci ani, cu divizarea sursei de finanțare între bugetul public și mijloace neacoperite financiar. Partea bugetului public include numai sursele financiare aprobate în CBTM și incluse în proiectul bugetului de stat pentru anul 2012. Calculele estimative arată că suma totală necesară pentru cei cinci ani de reformă în sectorul Justiției se ridică la aproape 2 miliarde 400 de milioane de lei sau, aproximativ 150 de milioane de euro.

La baza calculelor au fost luați indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea CBTM 2012-2014, precum cursul valutar, indicele prețului de consum. În calcule de asemenea au fost utilizate date furnizare de Institutul Național al Justiției, date extrase din proiectul bugetului de stat și bugetele donatorilor la finanțarea acțiunilor asemănătoare celor din plan. Deoarece reforma va fi bazată pe experiența consultanților independenți (nu funcționari publici) la calculul cheltuielilor de consultanță s-au luat în considerație prețurile medii achitate de donatorii activi în Republica Moldova pentru remunerarea muncii. De asemenea la calculul cheltuielilor pentru cazare, diurne, pauze de cafea s-au luat normele stabilite de cadrul legal.

Cheltuielile prevăd un și de deplasări de studii peste hotare. Aceste calcule includ cheltuielile medii pentru transport, diurne și cazare conform Hotărîrii Guvernului privind detașările peste hotare.

Nu poate fi vorba de o exactitate absolută a costurilor în cadrul unui astfel de exercițiu și a unor acțiuni  preconizate pe o perioadă temporală de 5 ani. Totuși, indiferent de riscurile pe care le generează caracterul relativ al acestor costuri, care sunt pasibile modificărilor dirijate de schimbările economice ce se vor produce atât în Moldova, cât și pe plan mondial, ele pot servi o bază suficientă și solidă pentru o planificare judicioasă și realistă a resurselor pentru a realiza reformele necesare.

În plus aceste costuri reprezintă o platformă deja creată pentru a atrage donatori interesați și care au posibilitate să ajute Moldova la reformarea sectorului justiției în întregime sau în anumite domenii/aspecte specifice.

Ministerul Justiției va asigura coordonarea eforturilor de asistență în scopul evitării dublării eforturilor și pentru a asigura eficiența maximă a mijloacelor financiare. În condițiile în care eforturile de atragere a donatorilor vor fi încununate cu succes, se va reuși diminuarea poverii bugetare și amplificarea numărului de surse alternative, care ar putea fi administrate în mod direct de anumiți donatori.

Realizarea acestor reforme urmează să aducă beneficii incomensurabile ca și impact și care justifică alocarea resurselor prevăzute de Planul de acțiuni.

11. Obiecţiile, recomandările şi evaluările pe marginea proiectului înaintate de către instituţiile interesate şi concluziile acestora

La fel ca şi proiectul SRSJ, şi planul de acţiuni a fost supus unor consultări publice cu implicarea tuturor instituţiilor vizate şi a experţilor delegaţi de societatea civilă. Au fost desfăşurate două runde de dezbateri: primele între 1 şi 3 noiembrie 2011, asupra versiunii iniţiale a Planului de Acţiuni pe fiecare pilon în parte şi pe 16 noiembrie 2011 o dezbatere largă la care au participat reprezentanţii celor mai proeminente instituţii ale sectorului justiţiei. În procesul elaborării Planului de acţiuni la SRSJ, Ministerul Justiţiei a solicitat opiniile autorităţilor de autoadministrare a instituţiilor sectorului justiţiei, tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară şi a autorităţilor publice, partidelor parlamentare şi extraparlamentare, uniunilor profesionale din sectorul justiţiei, organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale din Republica Moldova.

În procesul de avizare a Planului SRSJ au fost recepţionate comentarii şi recomandări valoroase pentru versiunea finală a acestui plan.

12. Acţiuni ulterioare adoptării Strategiei

Planul de acţiuni cuprinde măsuri a căror realizare trebuie pornită imediat din momentul adoptării în cazul în care este preconizată pentru 2011-2012 sau trebuie planificată adecvat de către instituţia responsabilă, atât sub aspect de acţiuni ce trebuie întreprinse, cât şi de planificare bugetară.

Multe domenii de intervenţie şi acţiuni concrete sunt intersectoriale şi presupun activităţi în paralel sau consecutive din partea diferitor instituţii. Instituţia care este indicată prima pe lista instituţiilor responsabile, cât şi Ministerul Justiţiei ca un facilitator general al implementării Strategiei, vor asigura coordonarea necesară a acţiunilor pentru realizarea plenară şi adecvată a acestora.

În cazul în care realizarea anumitor acţiuni este imposibilă din motive de constrângere financiară sau de alt ordin, atunci aceste circumstanţe vor fi monitorizate de un grup responsabil în acest sens şi replanificate. În baza rapoartelor de evaluare pentru fiecare pilon, Planul de acţiuni va fi revizuit anual pentru a fi un instrument actual, util şi adaptat condiţiilor existente.

 Ministru                                                                                         Oleg Efrim

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: