LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Vom avea dobânzi rezonabile la împrumuturi?


Sursa: Ziarul Capital Market

cm464-2[1]Deşi numărul litigiilor în care sunt implicate instituţiile de creditare nebancare, nu este atât de mare, impactul pe care îl au deciziile de recalcul al ratelor la dobânzi ar putea să distorsioneze sistemul. Recent, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a aprobat hotărârea cu privire la aplicarea de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei la soluţionarea litigiilor legate de contractele de împrumut, acordate de asociaţiile de economii şi împrumut şi organizaţiile de microfinanţare. În mod special, documentul stabileşte dobânda rezonabilă la împrumuturi.

Legislaţia actuală operează cu două noţiuni care se referă la transferul de finanţe pe o anumită perioadă cu dobândă – împrumutul financiar şi creditul bancar. „Faptul că este reglementată noţiunea de împrumut şi, concomitent, stipulate restricţii – împrumutul poate fi acordat fără dobândă sau cu o dobândă rezonabilă – este un impediment legal pentru instituţiile de creditare nebancare, atunci când acestea încearcă să acorde împrumuturi cu o dobândă comparabilă sau echivalentă cu cea a băncilor comerciale”, explică Iurie Filip, membrul Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF). Filip susţine că termenul de „dobândă rezonabilă” este interpretabil şi există cazuri în care beneficiarii de împrumuturi cer instanţei de judecată să stabilească limita dobânzii rezonabile.
Prima hotărâre a Plenului CSJ (mai 2010) cu referire la aspectul dat recomanda aplicarea prevederilor art. 869 al Codului Civil prin utilizarea ratei la dobânzi pentru instituţiile de creditare nebancare în mărime egală cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei (BNM). Aceasta constituie, în prezent, 4,5%. Însă o astfel de interpretare a Codului Civil nu poate fi aplicabilă pentru jucătorii pieţei financiare nebancare. ”În primul rând, rata de bază este o rată a dobânzii de politică monetară stabilită şi publicată periodic de către BNM, nefiind utilizată de facto, în contractele de credit. Este absolut imposibil ca asociaţiile de economii şi împrumut să utilizeze rata de bază a BNM, deoarece ele funcţionează în baza depunerilor de economii atrase de la populaţie cu o rată de dobândă aproximativ egală cu rata de dobândă oferită de băncile comerciale la depozite. În plus, sursele financiare şi creditele atrase sunt mult mai costisitoare pentru aceste entităţi”, a spus Alina Cebotariov, director, Direcţia generală Plasamente colective şi microfinanţare, CNPF.
Potrivit Alinei Cebotariov, asociaţiile de economii şi împrumut dispun de Norme de prudenţă financiară, care asigură o siguranţă şi eficienţă funcţională permiţând o dezvoltare normală a acestora. Asociaţiile de economii şi împrumut, conform normelor, stabilesc în mod independent condiţiile de prestare a serviciilor lor, inclusiv a mărimii ratei dobânzii, în aşa fel încât să fie acoperite cheltuielile privind dobânzile la mijloacele financiare atrase, cheltuielile administrative şi operaţionale suportate şi cele aferente constituirii rezervei instituţionale stabilite la nivelul minim.
În semestrul I al anului în curs, entităţile de microfinanţare au atras mijloace financiare la o dobândă medie de 13% anual, valoarea medie a dobânzii la împrumuturile acordate fiind de 21%. În acelaşi timp, populaţiei din zonele rurale i-au fost acordate împrumuturi mici, preponderent negarantate, valoarea medie a unui împrumut pentru AEÎ fiind de 11 mii lei, iar pentru cele oferite de OMF – 33 mii lei. În asemenea condiţii, justificarea aplicării unei marje la dobândă relativ mai mari, în comparaţie cu cele aplicate de băncile comerciale este recomandată de organizaţiile sectoriale internaţionale, potrivit cărora creditorii trebuie să stabilească dobânzi la împrumuturi care să acopere costul fondurilor, pierderilor din împrumut şi costurile administrative. Iar cele din urmă sunt, inevitabil, mult mai mari pentru împrumuturile mici, determinând şi o rată mai mare a dobânzii pentru împrumuturile mici.
În septembrie curent, CNPF a adresat o scrisoare CSJ prin care atenţiona privind riscurile implicite deciziei CSJ aplicate activităţii sectoarelor AEÎ şi OMF, pentru care acordarea de împrumuturi financiare este o activitate profesionistă şi nu trebuiesc interpretate ca un împrumut obişnuit cazual dintre persoane fizice sau juridice. Concomitent cu CNPF, entităţile sistemului financiar nebancar s-au adresat şi ele CSJ pentru a face claritate în această problemă.
Astfel, la mijlocul lui octombrie, CSJ a aprobat a doua decizie care oferă un mod de calcul al ratei rezonabile a dobânzii. Potrivit documentului, rata rezonabilă a dobânzii este constituită din costul pe care îl suportă creditorul pentru atragerea mijloacelor financiare, profitul creditorului de aproximativ jumătate din costul indicat la prima componentă, şi cheltuielile suportate de creditor şi costurile aferente menţinerii rezervei instituţionale. Potrivit exemplificării CSJ, instanţa de judecată are temei să considere, la 11 octombrie 2012, o dobândă de 22,07% anuală ca fiind rezonabilă.
”A doua decizie a Plenului CSJ este mai acceptabilă decât cea anterioară, dar va funcţiona, oricum, în defavoarea entităţilor, deoarece lasă spaţiu de interpretare. Consider că e o soluţie temporară, care nu exclude nici dificultăţile în activitatea jucătorilor, nici litigiile în instanţă”, susţine Efim Lupanciuc, directorul Asociaţiei Centrale a Asociaţiilor de Economii şi Împrumut. El a menţionat că cea mai importantă dificultate este provocată chiar de Codul Civil, care stabileşte că creditele pot fi acordate doar de băncile comerciale, iar activitatea nebancară are un caracter necomercial şi nu poate fi considerată o activitate de bază.
”Actualmente pe piaţă activează circa 400 de asociaţii de economii şi împrumut şi 60 de organizaţii de microfinanţare. E o concurenţă mare! Într-o economie de piaţă, cererea dictează oferta, iar furnizorii de servicii în mod natural vor căuta să ofere produse calitative la preţuri mai mici, pentru a atrage clienţii. Intervenţia statului în reglementarea preţurilor produselor şi serviciilor non-strategice oferite de agenţii economici urmează a fi minimă”, consideră Alina Cebotariov.
Întrebată care este impactul acestei hotărâri asupra jucătorilor pieţei financiare nebancare, Alina Cebotariov a menţionat: ”Este un mod de plafonare şi calcul complicat, oricum interpretabil şi dificil în aplicare. Însă este o încercare curajoasă de a clarifica şi de a spune exact ce înseamnă rezonabilitate, deşi nu se clarifică multe lucruri”.
În prezent, de către CNPF sunt elaborate şi promovate două proiecte de legi – proiectul de Lege cu privire la organizaţiile financiare nebancare, precum şi modificările şi completările la Codul Civil care conţine inclusiv prevederi privind extinderea cerinţelor aplicabile contractelor de credit bancar asupra împrumuturilor acordate de către AEÎ şi OMF, astfel urmând a fi excluse de sub prevederile articolului Codului Civil privind „dobânda rezonabilă”.
Un raport al Comisiei Europene constată că doar în câteva ţări mărimea ratei dobânzii este reglementată. Spre exemplu, în Germania se interzice aplicarea ratei dobânzii care depăşeşte rata dobânzii medii duble într-un anumit sector. Polonia a introdus din 2006 o rată maximă a dobânzii la împrumuturile de consum limitată la patru rate de bază ale Băncii Centrale a Poloniei. În Italia, mărimea unei rate a dobânzii este abuzivă în cazul în care aceasta depăşeşte cu mai mult de 50% rata anuală efectivă globală medie aplicată de bănci şi intermediari financiari. Totodată, în majoritatea ţărilor europene se constată lipsa intervenţiei statului în modul de calcul şi stabilire a mărimii ratei dobânzii, în cazul când aceasta este agreată de părţi în contract, accentul fiind pus pe dezvăluirea deplină a costului total al împrumutului.

Lilia Platon

Numarul ziarului:
Nr.44 (464) din 7 noiembrie 2012

One response to “Vom avea dobânzi rezonabile la împrumuturi?

  1. Alexandru BOT 16 Decembrie 2012 la 09:37

    Vorba ceea: aha, si?! o sumedenie de experti incearca sa explice art. 869 alin. (1) si (2) Cod Civil si nici unul nu poate reda concludent care sunt criteriile de stabilire a relatiei rezonabile, daca intr-un dosar ea valoreaza 2% peste rata de baza, iar in altul de cinci ori peste aceasta… Dupa mine totul e suficient de rudimentar: comparatia trebuie facuta intre pretul de achizitie a capitalului (sursa de provenienta a acestuia) si costul de instrainare catre terti, totul raportandu-se la rata BNM. Dincolo de aceste variabile nu inteleg de ce s-ar pleca… Dar in fine in tara Moldovei contabilii stiu mai mult ca oricine, dar mai putin ca oricare…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: