LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

REFLECŢII CU PRIVIRE LA LICHIDAREA PERSOANELOR JURIDICE


Autor: MIHALACHE Iurie, Doctor în drept, Lector superior (USM)

Annotation. La liquidation est le processus par lequel on met fin à l’existence d’une société, dans le but de transformer en argent les éléments de l’actif et ainsi payer les dettes sociales de la société. La liquidation est aussi parfois appelée dissolution, même si, techniquement, la dissolution désigne la dernière étape de la liquidation. Dans la législation nationale la liquidation est régie principalement par le Code civil et la Loi concernant les sociétés par actions nr.1134/1997.

Adnotare. Lichidarea constituie procesul prin care se pune capăt existenţei unei societăţi comerciale în scopul de a transforma în bani elementele activului şi de a plăti datoriile sociale ale societăţii. Lichidarea este denumită adeseori dizolvare, chiar dacăm prin esenţă, dizolvarea desemnează ultima etapă a lichidării. În legislaţia naţională lichidarea este reglementată de Codul civil şi Legea cu privire la societăţile pe acţiuni nr.1134/1997.

Mots-clés: liquidation, dissolution, société par actions, entreprise, société commerciale, capital sociale, titres représentatifs, souscriptions, actions, dividendes.

Cuvinte-cheie: lichidare, dizolvare, societate pe acţiuni, întreprindere, societate comercială, capital social, titluri reprezentative, depuneri, acţiuni, dividende.

Precizări. În general, lichidarea persoanelor juridice reprezintă procesul de dispariţie a acestora. Ca şi în cazul înregistrării, radierea persoanelor juridice din registrul de stat este de competenţa Camerei Înregistrării de Stat. Însă spre deosebire de procedura înregistrării, care poate fi efectuată şi în regim de urgenţă (de exemplu, în 24 de ore sau chiar în 4 ore), procedura de lichidare este una foarte complexă şi îndelungată. Legea nu prevede termenul limită în care persoana juridică poate îndeplini toate formalităţile de lichidare. Practica atestă faptul că în cazul în care persoana juridică nu are datorii faţă de bugetul public naţional, procedura lichidării durează, cel puţin, un an de zile[1].

Din nefericire, instituţia lichidării persoanelor juridice a fost puţin abordată în doctrina de specialitate. Dintre autorii străini putem enumera, în primul rând, profesorii ruşi: A.Paşin, A.Ciureaev[2], L.Podiaceva[3], L.Poteagaeva[4], iar dintre cei autohtoni, lucrări consacrate lichidării persoanelor juridice aproape că nu există. Majoritatea autorilor se rezumă la interpretarea normelor legale, fără a efectua o abordare ştiinţifică asupra procesului de lichidare. Ţinând cont de faptul că lichidarea este inseparabilă de instituţia dizolvării (lichidarea este o consecinţă a dizolvării; şi nu există lichidare fără dizolvare), instituţia lichidării a fost adeseori lăsată în umbră, locul ei fiind preluat de dizolvare, mai atractivă din punct de vedere al abordării teoretice.

În doctrină este menţionat că lichidarea constituie o cale de încetare a activităţii persoanelor juridice, prin care dispare calitatea de subiect de drept, încetează capacitatea juridică, precum şi toate drepturile şi obligaţiile, fără transmiterea prin succesiune[5]. Într-o definiţie proprie spunem că lichidarea reprezintă un ansamblu de operaţiuni necesare finalizării afacerilor unei persoane juridice supusă dizolvării. Aşa cum se înţelege procedură de lichidare nu se face deodată, ci durează în timp şi include un şir de operaţiuni necesare pentru informarea creditorilor, valorificarea creanţelor, stabilirea activelor şi transformarea lor în numerar, stabilirea pasivului, plata datoriilor faţă de creditori şi împărţirea rezultatelor lichidării între asociaţi. Pentru efectuarea acestui şir de acţiuni, pe întreaga perioadă a lichidării persoana juridică, deşi dizolvată, va continua să-şi păstreze personalitatea juridică, doar că în denumirea acesteia se va face menţiunea, „în lichidare”.

În principal, regulile cu privire la lichidarea persoanelor juridice sunt prevăzute în art.86-100 din Codul civil; art.34-36 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr.845/1992[6]; art.97 şi 98 din Legea cu privire la societăţile pe acţiuni, nr.1134/1997[7]; art.23-26 din Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, nr.220/2007[8]. Conform datelor preluate de pe site-ul Camerei Înregistrării de Stat, în anul 2013, până la data de 01.09.2013, au fost radiate din registrul de stat 1857 de entităţi juridice. În mare parte, acestea sunt societăţile cu răspundere limitată, care până la radiere au trecut prin procedura de lichidare[9].

Codul civil instituie trei reguli cu referire la lichidarea persoanelor juridice. Aceste reguli mai sunt numite principii, şi anume: a) persoana juridică îşi păstrează personalitatea juridică pe tot parcursul lichidării; b) lichidarea persoanei juridice se face în favoarea membrilor fondatori; c) lichidarea persoanei juridice este obligatorie.

  1. a) Persoana juridică îşi păstrează personalitatea juridică pe tot parcursul lichidării. Conform alin.(3) art.86 din Codul civil, persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului. Aceasta înseamnă că persoana juridică îşi păstrează calitatea de subiect de drept. Organele de conducere rămân aceleaşi, doar că au o competenţă mai redusă. Adunarea generală a asociaţilor ca organul suprem de conducere îşi păstrează dreptul de a aproba bilanţul de lichidare (art.93 alin.(2)), proiectul de împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lichidarea (art.96 alin.(4)), poate reveni asupra hotărârii de lichidare (art.86 alin.(5)). Administratorul este înlocuit cu lichidatorul. Atribuţiile lichidatorului sunt asemănătoare cu cele ale administratorului, singura deosebire constând în faptul că toate acţiunile sale sunt îndreptate către lichidare. Patrimoniul se păstrează şi continuă să aparţină persoanei juridice supusă lichidării. Atributele de identificare se menţin, atâta doar că pe toate actele care emană de la persoana juridică trebuie făcută menţiunea că se află „în lichidare” (art.89 alin.(4)). La fel, persoana juridică îşi păstrează sediul şi naţionalitatea până la terminarea lichidării.

Cu toate acestea, în perioada lichidării persoana juridică are mai puţine posibilităţi comparativ cu o persoană juridică ce funţionează în mod normal, motiv din care spunem că persoana aflată în lichidare dispune de o capacitate juridică restrânsă. Aceasta rezultă din faptul că obiectul şi scopul persoanei juridice aflate în lichidare este diferit de acel avut de ea în timpul unei activităţi obişnuite.

O primă restrângere a obiectului de activitate a persoanei juridice aflată în lichidare constă în faptul aceasta nu poate încheia acte juridice noi, ci le finalizează pe cele începute. Activitatea de după dizolvare este consacrată exclusiv formalităţilor de lichidare. În al doilea rând, administratorul persoanei juridice este înlocuit cu un lichidator. Prin urmare, gestiunea patrimoniului persoanei juridice trece de la administrator la lichidator. În al treilea rând, are loc modificarea scopului persoanei juridice. Aceasta nu mai are ca scop obţinerea şi repartizare de profit între membrii fondatori, ci este obligată la satisfacerea creanţelor faţă de creditorii, împărţirea activelor între asociaţi şi în final, radierea persoanei juridice din registrul de stat.

  1. b) Lichidarea persoanei juridice se face în favoarea asociaţilor. Întregul proces de lichidare se desfăşoară în favoarea asociaţilor şi are ca scop de a proteja interesele lor. Indiferent de felul dizolvării, forţate sau voluntare, interesul asociaţilor este pe prim plan. Anume din acest motiv legea stabileşte că dreptul de a cere lichidarea (voluntară) persoanei juridice aparţine asociaţilor. Aceştea au dreptul de a cere lichidarea, de a stabili lichidatorul, de a cere împărţirea activelor etc. Asociaţii sunt în drept să se opună la modul în care lichidatorii întocmesc bilanţul de lichidare şi proiectul de repartizare a activelor. Se va ţine cont, însă, de faptul că asociaţii nu pot încasa nici o sumă din vânzarea activelor supuse lichidării înainte ca toţi creditorii persoanei juridice să fi fost plătiţi. În consecinţă, există riscul ca asociaţii să nu mai încaseze nimic după achitarea acestor datorii.
  2. c) Lichidarea persoanei juridice este obligatorie. În acest sens legea stabileşte că dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când are loc dizolvarea persoanei juridice, urmează lichidarea acesteia (persoana juridică nu poate rămâne în faza dizolvării). În schimb nu există lichidare în cazul fuziunii şi dezmembrării persoanei juridice (art.86 alin.(2) din Codul civil). Explicaţia constă în faptul că în cazul reorganizării, persoana juridică nu-şi înstrăinează patrimoniul, ci doar îl transmite către persoanele juridice succesoare.

Procedura de lichidare. Lichidarea persoanelor juridice se face cu respectarea următoarelor etape: 1) Desemnarea lichidatorului; 2) Informarea creditorilor; 3) Înaintarea creanţelor; 4) Elaborarea proiectului bilanţului de lichidare; 5) Lichidarea activului şi pasivului persoanei juridice; 6) Radierea persoanei juridice.

Desemnarea lichidatorului. De regulă, numirea lichidatorului se face prin hotărârea organului suprem de conducere al persoanei juridice şi mai rar, prin hotărârea instanţei de judecată. În perioada de până la numirea de către organul suprem a unui lichidator, împuternicirile de lichidator revin administratorului persoanei juridice.

Lichidatorul urmează să notifice imediat Camera Înregistrării de Stat despre numirea sa în funcţie şi să anexeze hotărârea adunării generale sau hotărârea instanţei de judecată, iar organul de înregistrare va opera menţiunile respective în Registrul de Stat al Persoanelor Juridice.

Subliniem faptul că actele emise de către lichidator sunt opozabile terţilor de la data înregistrării lichidatorului la Camera Înregistrării de Stat şi nu de la data numirii lui de către organul de conducere. Înregistrarea dizolvării persoanei juridice şi înregistrarea lichidatorului se fac de regulă concomitent, aceste două înregistrări fiind corelate.

Patrimoniul trece de la administrator la lichidator prin semnarea unui act de predare-primire şi în starea în care se află la momentul respectiv. De aceea, în actul de predare-primire trebuie să fie descrise cu maximă exactitate starea bunurilor primite de lichidator.

Activitatea lichidatorului durează până la momentul radierii persoanei juridice din registrul de stat. În situaţia revocării lichidatorului, împuternicirile acestuia încetează la momentul când noul lichidator este înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, cu excepţia obligaţiei de transmitere a documentelor şi a bunurilor, care decade la momentul semnării actului de predare-primire şi prezentării raportului privind operaţiunile deja săvârşite de el în calitate de lichidator[10].

Informarea creditorilor. După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în două ediţii consecutive, un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi, în termen de 15 zile[11], îl informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul de înaintate a creanţelor (art.91 din Codul civil)[12].

Calitatea de creditor se constată din actele contabile. Mai frecvent, creditori ai persoanei juridice sunt: Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (pentru impozitele calculate, dar neplătite)[13]; Compania Naţională de Asigurări în Medicină; Casa Naţională de Asigurări Sociale; băncile; prestatorii de energie electrică, termică, gaze naturale, telefonie fixă şi mobilă, internet etc. Sunt consideraţi a fi creditori şi asociaţii persoanei juridice, pentru dividendele calculate, dar neprimite[14].

Despre lichidarea persoanei juridice trebuie informaţi şi salaraţii. Conform prevederilor din Codul muncii, lichidarea persoanei juridice are ca efect concedierea personalului (art.86). În legătură cu aceasta, salariaţii urmează a fi preavizaţi, sub semnătură, cu două luni înainte de lichidare, pentru a-şi putea găsi un alt loc de muncă (art.184). Salariaţii devin creditori ai persoanei juridice pentru salariul calculat, dar neprimit, şi pentru indemnizaţia de eliberare din serviciu, mărimea căreia se stabileşte conform art.186 din Codul muncii.

Înaintarea creanţelor. Conform art.92 din Codul civil, termenul de înaintare a creanţelor este de 6 luni de la data ultimei publicaţii a avizului în Monitorul Oficial al R.Moldova. Prin hotărârea de lichidare se poate prevedea un termen şi mai lung[15]. Dacă lichidatorul respinge creanţa, creditorul poate să înainteze o acţiune în instanţa de judecată privind încasarea datoriilor. În acest sens legea stabileşte un termen de 30 de zile de adresare în judecată, termen care începe să curgă de la data când creditorul a fost informat despre respingerea creanţei sale.

Elaborarea proiectului bilanţului de lichidare. După expirarea termenului de înaintare a creanţelor, lichidatorul este obligat să întocmească un proiect al bilanţului de lichidare, care să reflecte valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor, inclusiv creanţele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator şi datoriile care se află în curs de examinare în instanţa de judecată.

Proiectul bilanţului de lichidare se prezintă spre aprobare organului care a desemnat lichidatorul. Dacă din proiectul de lichidare reiese că pasivele sunt mai mari decât activele, lichidatorul va fi nevoit să declare starea de insolvabilitate. Având acordul tuturor creditorilor şi luând în consideraţie faptul că insolvabilitate este un proces de durată şi cu multe cheltuieli, se permite ca lichidatorul să ducă la bun sfârşit procedura de lichidare, fără a mai intenta acţiunea de insolvabilitate.

Lichidarea activului şi pasivului persoanei juridice. Prin lichidare a activului persoanei juridice se înţelege: a) transformarea bunurilor persoanei juridice în bani; b) încasarea creanţelor de la debitorii persoanei juridice. Ca bunuri ce urmează a fi supuse procedurii de transformare în bani (de vânzare) sunt bunurile mobile, imobile, corporale, incorporale, bunurile aduse ca aport în natură la momentul constituirii persoanei juridice, bunurile dobândite pe parcursul activităţii persoanei juridice.

Încasarea creanţelor de la debitorii persoanei juridice de asemenea este o procedură de durată. Dacă debitorii nu sunt de acord să restituie datoriile, atunci lichidatorul are obligaţia de a solicita încasarea forţată a acestora prin intermediul instanţei de judecată.

Prin lichidare a pasivului persoanei juridice se înţelege însăşi achitarea datoriilor creditoare pe care le are persoana juridică aflată în procedură de lichidare. Această procedură urmează imediat finalizării procedurii de lichidare a activului, deoarece mijloacele băneşti sunt obţinute în urma vânzării patrimoniului persoanei juridice şi încasării datoriilor debitoare.

Achitarea cu creditorii se face într-o anumită ordine, ţinând cont de „importanţa socială” a creanţelor. În primul rând, sunt plătite restanţele legate de prejudiciile cauzate vieţii şi sănătăţii. În al doilea rând, se fac achitările pentru salariu şi indemnizaţii către persoanelor ce lucrează în baza contractului individual de muncă. În al treilea rând, se achită creanţele din obligaţiile garantate cu propriile bunuri ale persoanei juridice sub formă de gaj. În al patrulea rând, se sting datoriile faţă de bugetul de stat, fondul de asigurări medicale şi sociale. În al cincilea rând, se fac achitările cu alţi creditori[16].

Potrivit art.96 din Codul civil, activele persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate care au rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor sunt transmise de lichidator participanţilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social.

Lichidatorul efectuează calculele şi întocmeşte raportul privind lichidarea, care reflectă mărimea şi componenţa activelor rămase. Dacă doi sau mai mulţi participanţi au dreptul la activele persoanei juridice, lichidatorul întocmeşte un proiect de repartizare a activelor, în care stabileşte principiile de reprtizare. Lichidatorul persoanei juridice dizolvate, cu consimţământul participanţilor, poate să nu înstrăineze bunurile ei dacă nu este necesar pentru satisfacerea creanţelor creditorilor.

Proiectul de împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lichidarea se prezintă spre aprobare organului care a desemnat lichidatorul. Aceasta poate introduce modificări în proiectul de împărţire, luând în consideraţie voinţa participanţilor.

Potrivit art.98 din Codul civil, activele persoanei juridice dizolvate nu pot fi repartizate persoanelor îndreptăţite decât după 12 luni de la data ultimei publicări a avizului privind dizolvarea şi după două luni din momentul aprobării bilanţului lichidării şi a planului de repartizare a activelor, dacă aceste documente nu au fost contestate în instanţa de judecată sau dacă cererea de contestare a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Radierea persoanei juridice. După reprtizarea activelor între fondatorii persoanei juridice aflate în lichidare, lichidatorul va depune la Camera Înregistrării de Stat o cerere prin care va solicita radierea persoanei juridice din Registrul de Stat al Persoanelor Juridice.

Procedura de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat este prevăzută în Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, nr.220/2007. Conform art.24 al acestei legi, pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat solicitantul trebuie să depună o cerere de radiere, la care se anexează bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor. Legea mai cere ca persoana juridică în lichidare să confirme publicarea în Monitorul Oficial al R.Moldova a unui aviz de lichidare, dar şi lipsa datoriilor la bugetul public naţional.

Până la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe propria răspundere, să închidă contul (conturile) bancar (e) şi să predea ştampila pentru distrugere organului abilitat.

După ce verifică setul de acte, Camera Înregistrării de Stat emite o decizie de radiere a persoanei juridice şi face consemnarea respectivă în Registru de stat. Din acest moment, persoana juridică încetează de a mai fi subiect de drept, personalitatea sa juridică dispărând.

Lichidatorii. Lichidatorul este persoana împuternicită să efectueze operaţiunile de lichidare a persoanei juridice. Persoana juridică aflată în lichidare poate avea unul sau mai mulţi lichidatori. În acest sens, legea stabileşte că lichidatorul este desemnat de către organul care a decis dizolvarea persoanei juridice, acesta fiind, în mod obişnuit, organul suprem de conducere sau, mai rar, instanţa de judecată. În cazul în care persoana juridică are un singur fondator, acesta emite o decizie de lichidare a persoanei juridice.

Organul suprem va desemna un lichidator dintre membrii săi, dintre membrii organului executiv sau, dacă actul de constituire nu interzice, o altă persoană pe care o va considera competentă. În situaţia în care lichidatorul este desemnat de instanţa judecătorească, aceasta va numi persoana indicată de reclamant sau de administratorul persoanei juridice[17]. Până la desemnarea lichidatorului, funcţiile acestuia vor fi exercitate de către administrator.

Aşa cum se înţelege, intervenţia instanţei de judecată în faza lichidării are un caracter excepţional. În cazul în care, între momentul dizolvării şi acela al numirii lichidatorului, persoana juridică are calitatea de parte într-un litigiu, inclusiv acela în care s-a solicitat numirea lichidatorilor, reprezentarea persoanei în proces este asigurată de către administratori, ca şi în situaţiile obişnuite, pentru că mandatul acestora nu încetează prin dizolvare. Altfel spus, mandatul administratorilor încetează doar în momentul în care sunt înlocuiţi cu lichidatorii. Din momentul dizolvării şi până la numirea unui lichidator, administratorii nu pot începe operaţiuni noi. Instanţa nu se poate subroga în atribuţiile lichidatorilor[18].

Lichidatorii poartă aceiaşi răspundere ca şi administratorii. Ţinând cont de faptul că activitatea administratorilor este reglementată de regulile cu privire la mandat, spunem că şi lichidatorii, ca şi administratorii sunt consideraţi mandatarii persoanei juridice. Mandatul lichidatorilor are un conţinut legal şi contractual: unele împuterniciri sunt conferite de lege, altele putând fi conferite de asociaţi[19].

Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor, iar în situaţia persoanelor juridice care nu dispun de cenzori, acest control este exercitat de către asociaţi. La preluarea funcţiei lichidatorii trebuie să întreprindă, cu participarea administratorilor, primele operaţiuni ale lichidării, respectiv efectuarea unui inventar şi întocmirea unui bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului persoanei juridice. Mai apoi, lichidatorii vor prelua întregul patrimoniu al persoanei juridice pe baza unui proces-verbal (act) de predare-primire, încheiat cu administratorii. La fel, vor fi transmise toate registrele şi actele persoanei juridice.

Obligaţiile lichidatorului. În scopul realizării împuternicirilor, lichidatorul este obligat:

  1. a) finalizeze operaţiunile existente. Lichidatorul nu poate încheia noi contracte cu referire la obiectul de activitate a persoanei juridice. Încălcare acestei reguli atrage după sine răspunderea personală a lichidatorului. Cu titlu de excepţie, pot fi încheiate actele juridice necesare lichidării, cum sunt vânzarea activelor, evaluarea sau paza bunurilor, dar şi cele curente, precum energia electrică, termică, gaze naturale, angajarea de specialişti, organizarea de licitaţii etc. Contractele persoanei juridice încheiate până la emiterea deciziei de lichidare, necesită a fi onorate.
  2. b) Să valorifice creanţele. Lichidatorul va solicita de la debitori achitarea creanţelor. În acest scop, lichidatorul va putea folosi toate mijloacele posibile, chiar şi intentarea unui proces de insolvabilitate faţă de creditori.
  3. c) transforme în bani bunurile persoanei juridice. Se poate întâmpla ca activele persoanei juridice în lichidare să fie alcătuit din bunuri. În acest caz, lichidatorul va trebui să vândă acest bunuri, iar cu banii acumulaţi să achite datoriile persoanei juridice în lichidare.
  4. d) Să satisfacă creanţele creditorilor. Deseori, activele persoanei juridice în lichidare sunt atât de mici, încât lichidatorul nu poate satisface pe deplin creanţele creditorilor. În astfel de situaţii, creditorii vor fi nevoiţi să accepte achitarea creanţelor în proproţii mici.
  5. e) Să întocmească bilanţul de lichidare. Acesta reprezintă un raport în care se arată valoarea activelor şi valoare pasivelor persoanei juridice în lichidare.
  6. f) Să împartă activele între asociaţi. Conform legii, împărţirea activelor va fi posibilă numai după achitarea creanţelor faţă de creditori. Prin urmare, în cazul persoanelor juridice a căror active sunt minime, există riscul ca asociaţii să nu primească nimic.
  7. g) Să prezinte actele pentru radiere. După repartizarea activelor, lichidatorul va depune la Camera Înregistrării de Stat cererea de radiere a persoanei juridice împreună cu actele necesare, iar organul de înregistrare va efectua radiere din registrul de stat.

Cerinţele pentru ocuparea funcţiei de lichidator sunt prevăzute în Codul civil şi Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr.845/1992. Astfel, conform prevederilor alin.(1) art.90 din Codul civil, poate fi lichidator orice persoană fizică care: a) a atins vârsta de 18 ani; b) nu a fost declarată incapabilă; c) este cetăţean al Republicii Moldova şi domiciliază permanent pe teritoriul ei. Unele condiţii speciale pentru lichidatori sunt impuse prin Legea nr.845/1992, şi anume: a) să dispună de studii superioare; b) să posede cunoştinţe şi experienţă în domeniu, şi c) să fie înregistrat ca întreprinzător individual (alin.(2) art.35).

Subliniem că condiţia impusă lichidatorului de a fi înregistrat în calitate de întreprinzător individual nu este aplicabilă la moment. Doctrina explică aceasta prin faptul că activitatea de lichidator al persoanelor juridice nu poate fi calificată ca activitate de întreprinzător[20] şi că persoana (n.n. – lichidatorul) care vede în procedura de lichidare o afacere subminează interesul celor pe care legea îi protejează, adică al asociaţilor[21].

De regulă, remuneraţia lichidatorului este achitată din contul persoanei juridice aflate în lichidare. Cu toate acestea, în practică au existat situaţii în care cheltuielile procesului de lichidare şi remuneraţia lichidatorului au fost puse pe seama asociaţilor societăţii cu răspundere limitată şi încasate în mod solidar. Astfel s-a procedat la cauza civilă intentată de Inspectoratul Fiscal de Stat Ungheni privind lichidarea SRL „Vlab Impex”. Hotărârea instanţei de fond a fost confirmată de către instanţa de recurs, cu rectificarea unor calcule privind suma cheltuielilor şi a remuneraţiei[22].

Redeschiderea procedurii de lichidare. Pentru a redeschide procedura de lichidare, persoana cointeresată trebuie să demonstreze că există unul din temeiurile prevăzute la art.100 din Codul civil, şi anume: 1) apare un creditor sau o altă persoană îndreptăţită să pretindă activul repartizat între participanţi; 2) sunt descoperite active ale persoanei juridice lichidate care n-au fost valorificate de către lichidator.

Aşadar, în legătură cu redeschiderea procedurii de lichidare se va reţine faptul că aceasta se face doar la cererea persoanei interesate (creditorul sau altă persoană îndreptăţită), în termenul general de prescripţie prevăzut la art.267, adică nu mai târziu de 3 ani de la data deciziei de radiere a persoanei juridice. În acest sens, persoana trebuie să aducă dovezi, fie că este creditor al persoanei juridice lichidate şi nu a ştiut despre radierea acesteia din registrul de stat, fie că persoana juridică lichidată deţine anumite active despre care nu s-a ştiut la data radierii, cum ar fi contracte valabile, conturi bancare, creanţe etc. Într-o situaţie de speţă, reclamanţii s-au adresat cu cerere de apel solicitând redeschiderea procedurii de lichidare, iar ca motiv au invocat descoperirea unor active ale persoanei juridice lichidate care n-au fost valorificate de către lichidator. În acest sens au fost aduse probe că în baza unei tranzacţii încheiate până la începerea lichidării, SA „Agrofirma Cahul” a transmis întreprinderii sale fiice SRL „Podgoria Dunării” utilaj şi mijloace fixe în valoare de 26.584.274 lei, cu referire la care a fost stabilită şi percepută greşit taxa pe valoare adăugată (TVA) în sumă de 4.433.712 lei, fapt constatat prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Cahul. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău cerinţele reclamanţilor au fost admise cu redeschiderea procedurii de lichidare a SA „Agrofirma Cahul” şi desemnarea unei alte persoane în calitate de lichidator (Dos. Nr. 2re-478/06).

Generalizând cele expuse, subliniem faptul că instituţia lichidării persoanelor juridice este una dintre cele mai complexe proceduri cu care se confruntă deopotrivă persoanele juridice şi instanţele judecătoreşti. Anume în scopul interpretării şi aplicării corecte a normelor legale, Curtea Supremă de Justiţie a R.Moldova aduce o serie de recomandări instanţelor judecătoreşti, şi anume: a) în dispozitivul hotărârii să fie indicat că lichidatorul urmează să publice în 2 ediţii consecutive din Monitorul Oficial al R.Moldova nu dispozitivul hotărârii, ci un aviz despre intentarea procedurii de lichidare; b) în dispozitivul hotărârii se va indica că termenul de înaintare a creanţelor este de 6 luni de la data ultimei publicaţii a avizului în Monitorul Oficial al R.Moldova; c) la materialele dosarului trebuie să fie anexate probe suficiente care să confirme lipsa bunurilor pentru a nu se ajunge în situaţii de redeschidere a procedurii de lichidare în legătură cu depistarea ulterioară a bunurilor; d) bilanţul de lichidare urmează a fi aprobat printr-o încheiere a instanţei de judecată (Nota informativă).

Luând în consideraţie faptul că atât Codul civil, cât şi legile speciale nu prevăd o durata de timp în care persoana juridică se poate află în lichidare, propunem ca lichidarea persoanei juridice să nu depăşească termenul de 3 (trei) ani. Cu titlu de excepţie, pentru motive temeinice, lichidarea să poată fi prelungită de către instanţa de judecată cu cel mult un an. Impunerea unui asemenea termen se justifică datorită situaţiei în care se află persoana juridică în timpul lichidării (capacitate juridică limitată; înlocuirea administratorului cu lichidatorul), precum şi din necesitatea de a clarifica cât mai rapid raporturile cu creditorii.

Este de remarcat că atât Codul civil, cât şi Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali nr.220/2007, nu operează cu noţiunea de „lichidare a întreprinzătorului individual”, ci foloseşte expresia „încetare a calităţii întreprinzătorului individual”. Astfel, este greşit de a înainta o cerere de chemare în judecată cu privire la lichidarea întreprinzătorului individual, dar corect este de a înainta cerere de încetare a calităţii acestuia.

Subliniem şi faptul că în urma modificărilor operate la art.35 din Codul de Procedură Civilă (prin Legea nr.29/06.03.2012, în vigoare din 13.03.2012), pricinile privind dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice sunt de competenţa exclusivă a Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, iar cererile de încetare a activităţii întreprinzătorilor individuali – persoane fizice, sunt soluţionate de către instanţele de drept comun.

[1] Corj Mihai. Aspecte teoretice şi practice privind procedura de dizolvare/lichidare a persoanei juridice în temeiul hotărârii organului ei competent // Legea şi viaţa, 2009, nr.7, p.42.

[2] Пашин А.Л., Чуряев А.В. Научно-практический комментарий к Федеральному закону от 8 августа 2001 года N 129-ФЗ „О государственной регистрации юридических лиц и индивидуальных предпринимателей. – Москва: Деловой двор, 2009, 224 p.

[3] Подьячева Л.А. Правовое регулирование ликвидации федеральных государственных унитарных предприятий // Дисс. на соиск. учен. степ. канд. юрид. наук (спец. 12.00.03 – предприн. право). – Москва, 2010, 212 p.

[4] Потягаева Л.И. Ликвидация некоммерческих организаций по российскому гражданскому законодательству // Дисс. на соиск. учен. степ. канд. юрид. наук (спец. 12.00.03 – предприн. право). – Москва, 2006, 176 p.

[5] Слоневская, А.Ю. Ликвидация коммерческих организаций // Автореф. дисс. на соиск. учен. степ. канд. юрид. наук (спец. 12.00.03 – предприн. право). – Санкт-Петербург, 2004, p.5.

[6] Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nr.845 din 03.01.1992 // Monitorul Parlamentului nr.2 din 28.02.1994.

[7] Legea privind societăţile pe acţiuni, nr.1134 din 02.04.1997 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.38-39 din 12.06.1997.

[8] Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali, nr.220 din 19.10.2007 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.184-187 din 30.11.2007.

[9] Site-ul oficial al Camerei Înregistrării de Stat, http://cis.gov.md/content/6#3 (vizitat 21.10.2013).

[10] Roşca Nicolae. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova (coord. M.Buruiană şi al.). Volumul I. – Chişinău: Tipografia Centrală, 2006, p.156.

[11] Există păreri care susţin că informarea poate fi efectuată şi mai târziu, iar nerespectarea termenului de 15 zile de informare personală a creditorilor nu este un termen de decădere din drepturi (Roşca Nicolae. Comentariu la Codul civil al Republicii Moldova, op.cit., p.157). Mai mult chiar, Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134/1997 exclude şi acest termen, stabilind că lichidarea poate fi făcută şi fără publicarea avizului în Monitorul oficial, dacă de la data înregistrării şi până la data adoptării hotărârii de lichidare, societatea pe acţiuni nu a încheiat nici un contract (art.97 alin.(6)). Subliniem că în practică asemenea cazuri sunt foarte rare, iar organul de înregistrare de fiecare dată cere publicarea avizului.

[12] Într-o decizie de speţă, Curtea Supremă de Justiţie s-a expus că „Instanţa de fond era necesar să se conducă de prevederile art.91 din Codul civil care stabileşte că după înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în Monitorul Oficial al R.Moldova avizul despre lichidarea persoanei juridice. Lichidatorul urma să publice nu dispozitivul hotărârii, ci avizul despre lichidarea persoanei juridice. (Dos nr. 2re-167/06).

[13] În conformitate cu art.83 alin.(6) din Codul fiscal, lichidatorul este obligat să prezinte inspectoratului fiscal teritorial declaraţia cu privire la impozitul pe venit pentru întreaga perioadă a anului de gestiune pe parcursul căruia persoana juridică a desfăşurat activitate de întreprinzător. Inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia persoana juridică în proces de lichidare stă la evidenţă efectuează primul control fiscal legat de lichidare. Controlul poartă un caracter total, inspectorul fiscal fiind în drept să verifice întreaga activitate a întreprinderii. După finisarea controlului, organul fiscal emite Actul de control fiscal.

După primul control fiscal, lichidatorul este obligat să pregătească şi să prezinte organului fiscal un şir de documente pentru cel de-al doilea control fiscal, şi anume:

– Certificatul de la Editura de imprimate „Statistica” privind restituirea blanchetelor de strictă evidenţă;

– Certificatul de la Compania Naţională de Asigurări în Medicină privind lipsa datoriilor. În vederea primirii unui astfel de certificat persoana juridică va fi obligată să dezactiveze toate poliţele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală ale salariaţilor;

– Certificatul de la Serviciul Vamal al R.Moldova privind lipsa datoriilor la bugetul de stat (compartimentul plăţi vamale);

– Certificatul privind închiderea contului bancar de la băncile unde persoana juridică deţine conturi;

– Autorizaţia Ministerului Afacerilor Interne al R.Moldova pentru distrugerea ştampilei;

– Certificatul de la Casa teritorială de Asigurări Sociale privind lipsa datoriilor;

– Copia a două anunţuri din Monitorul oficial despre lichidarea persoanei juridice;

– Copia bilanţului de lichidare a persoanei juridice.

După finisarea celui de al doilea control fiscal în legătură cu lichidarea, organul fiscal emite actul de control fiscal total, iar apoi eliberează un certificat privind lipsa datoriilor faţă de bugetul de stat.

[14] Adoptarea hotărârii de lichidare nu trebuie să afecteze interesele creditorilor. Dacă persoana juridică în lichidare are încheiate contracte aflate în derulare, lichidatorul va trebui să aştepte până la scadenţa acestor contracte sau să negocieze cu fiecare creditor şi să-l despăgubească ori să întreprindă alte măsuri care ar permite încetarea paşnică a raporturilor contractuale.

[15] Creditorii pot înainta creanţe şi după expirarea termenului de 6 luni. Raţiunea introducerii acestui termen în Codul civil este de a servi ca punct de reper pentru lichidator la întocmirea bilanţului contabil. Riscul depăşirii termenului pentru creditori constă în faptul că lichidatorul poate depune cerere de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat, iar creanţele creditorilor pot rămâne nesatisfăcute.

[16] Голофаев В.В. Предпринимательское право: Учебник / Отв. ред. В.С.Белых. – Москва: Проспект, 2009, p.208.

[17] Roşca Nicolae, Baieş Sergiu. Dreptul afacerilor. Ediţia a III-a. – Chişinău: Tipografia Centrală, 2011, p.240.

[18] Piperea Gheorghe. Drept comercial. Întreprinderea. – Bucureşti: C.H.Beck, 2012, p.287.

[19] Piperea Gheorghe, op.cit., p.288.

[20] Cuzneţov Alexandru, Vlaicu Vlad, Mihalache Iurie, Tretiacov Olga, Bacalu Natalia, Lungu Marcel, Calenic Alexandru. Dreptul afacerilor: Curs universitar. Ediţia a II-a (revăzută şi completată). – Chişinău: CEP USM, 2013, p.295.

[21] Roşca Nicolae, Baieş Sergiu, op.cit., p.240.

[22] Dos. nr. 2re-252/07, Notă informativă a Curţii Supreme de Justiţie a R.Moldova „Cu privire la modul de soluţionare a cererilor privind constituirea, dizolvarea (lichidarea) sau reorganizarea agenţilor economici” // Nepublicată în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a R.Moldova, http://www.csj.md.

One response to “REFLECŢII CU PRIVIRE LA LICHIDAREA PERSOANELOR JURIDICE

  1. Pingback: REFLECŢII CU PRIVIRE LA LICHIDAREA PERSOANELOR JURIDICE « Drept MD

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: