Legea Zilierilor – mană cerească pentru munca la negru?!!!

Autor: Morgoci ALINA, studentă în anul IV (BAC), Facultatea de Drept, USM

Munca l-a creat pe OM, iar Omul a căutat de fiecare dată să-și creeze condiții de muncă. Odată cu evoluția istorică au evoluat și pretențiile Măriei Sale – Omul la acest capitol. Aceste pretenții au căpătat diferite forme în dependență de conjunctura istorică în care au luat naștere, au prins „aripi” odată cu apariția Statului și Dreptului și au continuat să se întărească și să înflorească fiind, evident, determinate de o serie de factori – la care nu mă opresc, căci nu e cazul. Și , iată, a ajuns Omul în sec XXI, când, s-ar părea că n-ar mai trebui sa existe careva întrebări: Omul și-a creat deja condiții tehnice (decente) de lucru, iar pentru securitatea activității – tot Omul, a inventat normele juridice, care-i reglementează activitatea de muncă și chiar, de odihnă, în așa fel ca tot, el – Omul, să fie mulțumit ! Datorită ingeniozității și pentru a nu se complica ulterior, Omul a hotărât sa „împacheteze” aceste normele într-un cod, „botezându-l” – Codul Muncii, care există în legislația majorității  statelor și, aşa cum este, reglementează relațiile de muncă şi supraveghează buna lor funcționare. Există, însă, categorii de Oameni, care muncind nu se bucură de o careva protecție și nu pot invoca Codul Muncii pentru a se apăra, atunci când „simt” că e nevoie. Aceștia sunt ZILIERII – persoane fizice care au capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. În context, beneficiarul este persoana juridica sau persoana fizică, pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional.

Publicitate