LAW.MD

Contribuie la dezvoltarea unui spaţiu liber de norme mioritice!

Încheierea contractului de transportare a pasagerilor și bagajelor în regim de taxi


Școlnic Daniela, masterandă în anul II a Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova, Specialitatea Drept privat (Drept civil)

Contractul de transportare a pasagerilor și bagajelor în regim de taxi este contractul prin care  transportatorul (operatorul de transport sau cărăușul) se obligă, în schimbul unui preț (taxă de transport sau tarif), să transporte pînă la destinație, într-un anumit termen, pasagerii și bagajele lor sau să transporte și să elibereze destinatarului bagajele ce i-au fost încredințate în acest scop.

Specificul încheierii contractului de transportare a pasagerilor și bagajelor în regim de taxi constă în caracterul public al acestuia, caracter care îi stabilește trăsături și efecte specifice. Acest aspect fiind menționat atît în Codul civil al Republicii Moldova[i](art.981), în Codul transporturilor rutiere din 17.07.2014[ii] (art.80) și în Regulamentul transporturilor auto de călători și bagaje din 28.07.2006[iii] (art.4 lit.b). Citește mai mult din acest articol

Reflecţie asupra inadmisibilităţii transmiterii prin moştenire a dreptului de autor


Autor: Grigore Ardelean, doctorand, lector universitar, la Catedra „Ştiinţe juridice” a Academiei “Ştefan cel Mare”

Summary

* * *

Continuity righteous exercise of intellectual property can be ensured only when it enjoys protection unlimited in time, and if notwithstanding this right becomes temporarily, relations which have as their object rights can generate these categories must establish a special legal regime.

* * *

Multă vreme sistemul normelor juridice responsabile de protecţia unor drepturi, ce pentru unii reprezintă valori inestimabile, nu a înregistrat progrese atîta timp cît pentru alţii, cei care formează majoritatea, ele constituie drepturi fireşti şi lipsite de amploare, probabil din cauza faptului că acestea vizează doar unele categorii de subiecte sau, că nu apără interese patrimoniale necesare existenţei umane. Contextul dat face referire, de fapt, la dreptul de prorietate intelectuală care a reclamat protecţie odată cu intensificarea ameninţărilor, iar prin urmare, diminuarea valorii a tot ce este creat prin munca intelectuală. Efectele alertei prin care se intenţiona să se arate caracterul prejudiciabil al acestor categorii de daune, astăzi sunt reflectate în conţinutul normelor din legea fundamentală a fiecărui stat. Constituţia Republicii Moldova pune fundamentul acestor categorii de relaţii odată cu instituirea şirului de norme[1] predestinate a fi transpuse în legi organice[2], iar ulterior acestea să formeze cadrul juridic ce va garanta exercitarea dreptului de proprietate intelectuală de rînd cu celelalte drepturi fiundamentale ale omului. Totuşi, specificitatea şi sensibilitatea cu care se manifestă aceast drept, ce astăzi necesită a fi recunoscut ca un drept natural, cere şi o abordare aparte a reglementărilor din domeniu, fapt care determină pe legiuitor să facă o delimitare între regimul juridic aplicabil proprietăţii intelectuale şi cel aplicabil dreptul de proprietate în general, ţinîndu-se cont de specificul fiecăruia în parte. Citește mai mult din acest articol

Sinteză privind caracterele juridice și conţinutul dreptului subiectiv la marcă.



Iulian E. IORGA

Dreptul asupra mărcii este un drept absolut, opozabil tuturor în limitele bunurilor şi serviciilor pentru care semnului i s-a acordat protecţia, este un drept accesoriu, este un drept continuu, care poate fi prelungit ori de câte ori este necesar, şi este un drept teritorial, însă cu vocaţie universală. Să analizăm. Citește mai mult din acest articol

Despre asociaţiile de locatari şi libertatea de asociere


unfair-imgLa data de 30 martie 2000, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea condominiului în fondul locativ, nr. 913-XIV, publicată în Monitorul Oficial nr. 130-132 din 19.10.2000 (în continuare Lege), în baza căreia au fost reglementate inclusiv raporturile modul de înfiinţare, înregistrare, funcţionare şi lichidare a asociaţiilor de coproprietari în condominiu.

În acest sens, art. 1 din Legea menţionată prevede că asociaţia de coproprietari în condominiu reprezintă organizaţia proprietarilor de locuinţe care s-au asociat pentru administrarea, întreţinerea şi exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare în condominiu.

Respectând principiul de liberă asociere a persoanelor, art. 16 alin. (1) din Lege prevede că asociaţia de coproprietari se înfiinţează din cel puţin doi proprietari pentru întreţinerea, exploatarea şi reparaţia locuinţelor (încăperilor) ce le aparţin şi a proprietăţii comune din condominiu, pentru asigurarea membrilor asociaţiei cu servicii comunale şi cu alte servicii, pentru reprezentarea şi apărarea intereselor acestora. Prevederile normei citate derivă, de altfel, din conţinutul art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice din 16 decembrie 1966, în vigoare pentru Republica Moldova din 26 aprilie 1993, garantează cele mai importante drepturi civile şi politice. Reglementările internaţionale sus-menţionate statuează că orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele (…) pentru ocrotirea intereselor sale.

Constituţia Republicii Moldova, la rândul său, garantează expres doar libertatea de asociere în partide politice şi sindicate – art. 41 şi 42 din Constituţie. Însă, dat fiind faptul că legiuitorul naţional a consfinţit în art. 4 din Constituţie că dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte, rezultă că anume prin intermediul acestei norme este garantată şi libertatea de asociere în oricare alte structuri organizaţionale civile, diferite de partidele politice şi sindicate.

Reieşind din acelaşi art. 4 din Constituţie, abordat în coroborare cu prevederile art. 20 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, deducem că exercitarea dreptului la libera asociere se manifestă în sens dublu: persoanei nu i poate îngrădi dreptul la asociere în entităţi colective şi nici o persoană nu poate fi obligată să facă parte dintr-o asociaţie. Astfel, art. 20 din Declaraţia universală a drepturilor omului reglementează imperativ că orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere paşnică şi nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie. Citește mai mult din acest articol

Instruirea avocaţilor-stagiari


În atenţia avocaţilor stagiari!

Stimaţi avocaţi stagiari,

Asociaţia Barourilor Americane Iniţiativa pentru Supremaţia Legii (ABA ROLI Moldova) în cooperare cu Uniunea Avocaților din RM lansează Programul de instruire inițială a avocaților stagiari, elaborat în conformitate cu Curriculum pentru instruirea inițială a avocaţilor stagiari aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților la data de 30 ianuarie 2015.

Scopul acestui Program este instruirea tuturor avocaților stagiari, înregistrați la cele 4 Barouri regionale ale Uniunii Avocaților, în baza a două module:

Modulul I: Desfășurarea stagiului profesional. Administrarea profesiei de avocat și etica profesională (16 ore).

Modulul II: Scrierea documentelor juridice. Tehnica de pregătire și prezentare a cauzei în instanța de judecată (16 ore).

Cursurile de instruire se vor desfășura în perioada mai-iulie 2015 la Chișinău și Bălți. Avocații stagiari din Căușeni, Cahul, și Comrat vor participa la instruirile organizate la Chișinău.

Pentru a facilita procesul de înregistrare la acest Program, rugăm avocații stagiari să transmită CV-ul, cu indicarea Baroului Regional, până la data de 24 aprilie 2015 la următoarea adresă de e-mail: dpostica@abaroli.md

În scurt timp după expirarea termenului limită, avocații stagiari vor fi anunțați prin e-mail despre data și locul desfășurării cursurilor de instruire.

Mult succes,

Echipa ABA ROLI Moldova

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 642 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: