Iulian E. IORGA
Dreptul asupra mărcii este un drept absolut, opozabil tuturor în limitele bunurilor şi serviciilor pentru care semnului i s-a acordat protecţia, este un drept accesoriu, este un drept continuu, care poate fi prelungit ori de câte ori este necesar, şi este un drept teritorial, însă cu vocaţie universală. Să analizăm. Continuă lectura „Sinteză privind caracterele juridice și conţinutul dreptului subiectiv la marcă.”
Dreptul de a-și aplica numele, semnătura fie marca pe produsele rezultate din propria activitate intelectuală, de la bun început, nu a fost creat de lege, acesta a fost fondat prin însăși starea lucrurilor. Inițial utilizarea mărcilor reprezenta o obligație în sarcina fabricanților, care trebuiau să le utilizeze pentru indicarea provenienței produselor lor. Cu timpul, marca a devenit o facultate, iar funcțiile economice ale acesteia au suferit considerabile modificări. Continuă lectura „Natura juridică a dreptului subiectiv la marcă”
Iulian E. Iorga, Avocat, mandatar autorizat
În legislaţiile continentale anterioare, existau limitări care erau legate direct de activitatea solicitantului. Teoriile dominante constau în faptul că deşi era admisă ca orice persoană să poată dobândi dreptul la marcă, în condiţiile generale de capacitate cerute pentru exercitarea unui drept, se semnala că jurisprudenţa invalida sistematic depozitele constituite de persoane care nu exercitau un comerţ sau o industrie. Spre exemplu în legea română anterioară, exista condiţia calităţii de „întreprindere” a solicitantului[1]. Continuă lectura „Titularul dreptului subiectiv la marcã”
Titularului mărcii, prin înregistrare în sistemul atributiv, i se conferă un şir de drepturi (denumite şi atribute), încadrate în conţinutul dreptului subiectiv asupra mărcii. Acestea, în sinteză, reprezintă totalitatea acţiunilor la care este îndreptăţit titularul dreptului – (a) dreptul de prioritate şi (b) exclusivitatea. Continuă lectura „Sinteză teoretică privind teoria epuizării dreptului subiectiv la marcă”
Există o practică în lumea mandatarilor autorizați (patent attorney) despre care un avocat neimplicat, puțin probabil să cunoască (nu exclud că intuiește). Mulți avocați vor să fie la curent cu tehnicile profesionale a mandatarilor. Cel mai des o dau în bară, și întru-n mod jenant chiar, apelează la mandatari pentru a li se explica cum funcționează.
Să revin, poftim un model de scrisoare de consimțămând care conține toate elementele necesare pentru a o depune la AGEPI în vederea depășirii unei anteriorități (atunci când ai un aviz provizoriu pe baza unei anteriorități). Avocaților le rămâne doar să negocieze cu titularii anteriorității. O nică toată.
Cu respect. Vom reveni.
LAW.MD 